miercuri, 29 iunie 2011

Gara Constanta – cea veche si cea noua

     La 4 octombrie 1860, compania engleză Danube Railway inaugura linia ferată Constanţa Port - Cernavodă Port în lungime de 65,3 km, prima linie de cale ferată din Imperiul Otoman! Tot în anul 1860 a fost inaugurată Gara Veche Constanţa, gară care a avut o viaţă de fix 100 de ani, până în anul 1960, an în care s-a deschis Gara actuală.

Prima cale ferată a Imperiului Otoman: Cernavodă-Constanţa

(text preluat din ziarul ”România Liberă” - autor Cristian Hagi)

În 1856, teritoriul pe care se află astăzi Dobrogea era sub ocuparea Imperiului Otoman. Constanţa nu era altceva decât un vechi sat de pescari, care putea adăposti cu greu câteva nave locale, zona fiind înconjurată de hectare de pământ nefertil. Oamenii de afaceri străini îşi doreau construirea unei căi ferate care să traverseze acest ţinut aspru, până în Cernavodă, scurtând astfel distanţele şi eliminând pericolele sloiurilor de gheaţă care se adunau pe canalul navigabil cuprins între Dunăre şi braţul Sulina. 1856 este anul când ia sfârşit şi războiul din Crimeea. În ciuda influenţei Imperiului Otoman, navele comerciale englezeşti au devenit din ce în ce mai numeroase în Marea Neagră şi pe Dunăre, şi Marea Britanie a încercat să găsească modalităţi pentru colectare şi transportarea mărfurilor. O cale ferată era necesară pentru transferul mărfurilor din şi înspre port.

Edictul sultanului Abdul Medjid

Pe 1 septembrie 1857, Sir John Trevor Barklay, un investitor englez, acţionând în calitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson, Cunard, Price, Paquet, Lewis şi Newall au încheiat o înţelegere cu guvernul turc, obţinând permisiunea de a construi o cale ferată între Constanţa şi Cernavodă, de a exploata porturile şi gările şi de a administra activităţi de import-export. Documentul a avut două versiuni, una franceză şi una turcă, şi a devenit valabil graţie unui document semnat de sultanul otoman Abdul Medjid (1839-1861). Actul stipula condiţiile referitoare la execuţia lucrărilor şi la modul de folosire al căii ferate Kustendje Boghas Keni railway. Concesiunea avea o durată de 99 de ani, începând cu data de la care calea ferată era dată în exploatare. Partea engleză apărea în document cu denumirea „Compagnie du chemin de fer Imperial Ottoman du Danbe et de la Mer Noire", care a fost denumită apoi oficial „Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited" (DBSR). Iniţialele apăreau atât pe trenuri, cât şi pe timbrele poştale emise cu această ocazie.

Drumurile domnitorului Cuza

Conexiunea dintre Dunăre şi Marea Neagră a fost cea mai scurtă realizată până atunci între aceste două localităţi. Pe această rută a mers, de două ori, în 1860 şi 1864, însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drum spre Constantinopol. „Linia servea pentru a evita traversarea Deltei Dunării cu vapoarele, care este lungă şi periculoasă", scria, în 1865, în manualul său de căi ferate, inginerul englez Perronet. Linia a fost inaugurată în data de 4 octombrie 1860 şi a fost construită cu resurse englezeşti, respectând norme englezeşti, până când aceasta a fost răscumpărată de statul român, în anul 1882. A fost prima linie de cale ferată construită în tot Imperiul Otoman.

Lucrarea, răscumpărată de statul român

Compania englezească DBSR a folosit atât portul, cât şi linia ferată, controlând toate operaţiunile de export-import derulate. Pe 10 decembrie 1882, statul român a cumpărat de la DBSR linia de cale ferată, împreună cu aproape 100 de vagoane de marfă. O bună parte din administratorii căii ferate au fost menţinuţi în serviciu. Printre ei se afla şi şeful staţiei din Cernavodă. Numele său este imprimat pe un plic (ştampilat cu un timbru de 20 de parale) adresat către „Monsieur Charles Gasquet / Chef de Garre / Tchernavoda." Pe parcursul anilor, linia a fost refăcută pe o rută diferită, dublată şi echipată cu instalaţii moderne. Au apărut diverse staţii pe parcurs şi câteva ramificaţii spre nord şi sud care, în cele din urmă, au făcut conexiunea cu restul teritoriului României, prin podul construit de Anghel Saligny.

Întâmplarea a făcut ca două dintre cele mai importante documente istorice referitoare la începuturile acestei căi ferate să nu fie pierdute. Este vorba despre edictul sultanului Abdul Medjid şi despre un timbru emis 10 ani mai târziu. Circulaţia feroviară între Constanţa şi Cernavodă şi schimburile comerciale au făcut necesară instalarea unui oficiu poştal care asigura conexiunile dintre uscat, port şi fluviu. Înfiinţată în 1864, compania DBSR era, de fapt, un oficiu poştal privat, care făcea legătura între cele două oraşe şi compania austriacă maritimă Lloyd. Poşta venea cu vaporul, de la Constantinopol la Constanţa, de aici ajungea cu trenul la Cernavodă şi apoi pleca spre destinaţie, cu nave fluviale. În 1867, acest oficiu poştal, care a funcţionat timp de patru ani, a emis un timbru marcat cu cerneală şi uneori cu semnul "Kustendje" al agenţiei Lloyd. Astfel de timbre ale companiei DBSR sunt extrem de rare. Timbrul are dimensiunile 18,5 x 22.25 mm şi are o valoare de 20 de parale. Timbrul conţine şi elemente specifice (un vas, o imagine a Mării Negre, o locomotivă care scoate aburi), dar şi o stea şi semiluna - simbolurile Imperiului Otoman. Timbrul conţine singura reprezentare grafică a vechii căi ferate pe care compania CFR a reuşit să o găsească.
Din acea perioadă s-a mai păstrat edictul sultanului, care se află acum în muzeul CFR.

O realizare remarcabilă

Linia pleca din portul Constanţa, traversa marginea oraşului şi continua în zigzag până la gara construită la vest de oraş. Apoi continua spre vest, trecând de Murfatlar şi Medgidia, de Valea Carasu, şi ajungea la Cernavodă, după 64,6 kilometri. A fost o realizare remarcabilă din punct de vedere tehnic. Şina avea o pantă de 30 de grade, la intrarea în port. În plus, au fost construite linii anexe, care ajungeau până în dreptul staţiunii Mamaia de astăzi.
(Resurse documentare: http://www.cfr.ro/jf/engleza/2000_6)

    Gara Veche era amplasată exact pe locul actualului sediu comun al Primăriei-Prefecturii-Consiliului Judeţean Constanţa. Până în anul 1960, strada Prelungirea Traian, nu exista. Pe toată latura de vest a bulevardului Tomis, de la Hotel Grand şi până la Hotelul Central (Pescarul) exista un parc care se numea, normal, Parcul Gării.

Gara Constanţa - anii 1910

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gara Constanţa - anii 1910

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gara Constanţa (veche) - peronul

Constanta - Gara Veche - Primul Război mondial - sosirea feldmareşalului Makensen la Constanta

Constanta - Gara veche - Primul razboi mondial -
Feldmareşalul Makensen trece in revista garda de onoare în faţa gării Constanta

Zona gara Constanţa (veche) - triajul din zona gării -
în dreapta apare un colţ al clăriri Cercului Militar (grădina cinematograf ”Tomis”)
Trăsurile sunt pe locul unde avea să se ridice ulterior Hotelul Grand

Gara Constanţa (veche) - anii 1960

Gara Constanţa (veche) - anii 1960

Gara Constanţa (veche) - vedere dinspre Bodega ”Central”

Gara Constanţa (veche) - vedere dinspre Bodega ”Central”

Gara Constanţa (veche) - Parcul cu Bulevardul Carol şi Bodega ”Central”

Gara Constanţa (veche) - Parcul din zona gării cu Bd Carol - În fundal Restaurantul şi Hotelul ”Central”,
Reşedinţa regală, Tribunalul şi Prefectura

Gara Constanţa (veche) - parcul (stânga), şi Bd Tomis (Stalin), fotografie dinspre restaurantul ”Pescarul”

Gara Constanţa (veche) - Taxiuri în faţa Restaurantului ”Pescarul” - în dreapta parcul gării şi gara

  Gara Constanţa (veche) - în dreapta clădirea restaurantului ”Pescarul”, în faţă Bd. Tomis (spre piaţa Ovidiu),
în stânga (nu apare în imagine) Poşta Veche

Bodega ”Central” (Restaurantul ”Pescarul”) - în stânga se distinge parte din clădirea poştei

Gara Constanţa - faza de finisare a corpului central şi lucrări de configurare a zonei

Gara Constanţa - demolari şi reconfigurări înspre cartierul ceferiştilor

Gara Constanţa - Corpul central - inaugurata la data de 20 mai 1960

Gara Constanţa - Fotografie realizată imediat după finalizare - zona verde era abia în configurare

Gara Constanţa - vedere dinspre cladirea gării oficialităţilor

Constanta - Gara B

Gara Constanta - peronul

Gara Constanţa - Fotografie dinspre cartierul ceferiştilor

Constanta - Gara A

Gara Constanta - Vedere dinspre gara oficialităţilor

Gara Constanţa - deschidere spre Bd. Republicii

Gara Constanţa - Fotografie aeriană a cartierului - se remarcă Liceul nr. 3(Ovidius), ICIL,
Tipografia ”Dobrogea Nouă” şi Spitalul orăşenesc(la vremea aceea)

Gara Constanţa - Fotografie aeriană

Zona gării Constanţa - Blocul turn şi linia de blocuri ”A” ...

Gara Nouă - şi blocurile de pe Bd. Republicii
Fotografia este realizată imediat după terminarea cvartalului. Parcul este abia schiţat
iar teii de pe bulevard sunt foarte tineri

Gara Nouă - şi blocurile de pe Bd. Republicii Se remarcă rondoul cap de linie pentru troleibuzele
pe direcţiile Tomis şi Mamaia

Gara Constanta - Cvartalul de blocuri din fata gării, capul de linie al troleibuzelor şi staţia de taxiuri

Rondoul de la Gara nouă înainte de construirea blocurilor de pe Bulevardul Republicii
Se remarcă taxiurile ”Moskvici 407” şi vopsirea lor bicoloră (original vişiniu cu bej)

Picasa Content

50 de comentarii:

  1. Superb timelapse-ul...
    Taxiurile din ultima poza au apartinut strabunicului meu :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Este fascinant ceea ce spui... Avand in vedere ca se construise cladirea cea nouă a gării, perioada estimata de mine apartine anilor 1960-1965...

    RăspundețiȘtergere
  3. bravo,minunata treaba,ai facut,constanta a fost un oras de taina,ghinionul nostru ,al constantenilor,a fost vilcu si mazare,doi alogeni,un bulgar oligofren,fost cizmar agent kgb,al doilea un evreu cu pretentii false,prost ,repetent la IM,cta si agent de casa joasa al mossadului,care au distrus acest oras.in 1960 aveam 8 ani imi amintesc aceste imagini,era o bucurie si o mindrie sa fii constantean,in curind nu vom mai fi pe harta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va rog , daca stie cineva, pe unde mergea calea ferata spre
      statiunea Mamaia, pe actualul bd Lapusneanu, Soveja si de la
      Delfinariu, spre Mamaia pana la Tic tac, sau venea pe actualul
      bd Mamaia?

      Ștergere
    2. Pe actualul boulevard Mamaia, exact pe rondul de flori ce desparte cele doua sensuri de mers 1
      acolo , pe bulevardul ce se numea V.I.Lenin la nr.160, stateam noi, fam. Trifan .....

      Ștergere
    3. eu m-am nascut pe Lenin nr.19, tin minte ca circulau doua troleibuze pe vremea aia pe acolo 42 si 44...oh, tempora!

      Ștergere
    4. Trebuie sa mentionam ca la toate aceste constructii si-au adus aportul masiv detinutii politici si unitatile de munca ale Armatei Romane in care faceau serviciul militar cei cu "origine nesanatoasa" : fii de chiaburi, cei care aveau in familie si in neam detinuti politici, fii de preoti (de toate riturile), fii intelectualilor blamati sau neagreati de regimul politic, fii fostilor negustori sau carciumari, fii celor declarati "exploatatori", etc.

      Ștergere
    5. Nu va inteleg. Pai, toate constructiile alea cu care spuneti ca va mandriti, s-au construit din ordinul lui Gheorghiu-Dej si sub stricta supraveghere a lui Valcu Vasie, prim secretar al Reg. Dobrogea. Sa-i injuram pe comunisti pentru ce au facut rau. Trebuie sa-i injuram si pentruce au facut bine? In realitate munca a fost a romanilor din Constanta si f.multi din Moldova. Mazare Stefan, este fiul lui Tov. Mazare Stefan, ministrul adj. in Ministerul Ind.Alimentare si Pescutului pe timpul lui Gheorghiu -Dej, era ing.piscicol originar din Tulcea, fiu de muncitor CFR-ist, era roman neaos, nu era evreu. Si daca era evreu, ce avea? Sa ne cunoastem istoria si sa fim corecti si cinstiti cu istoria noastra.

      Ștergere
  4. Ma bucur ca sunt oameni, concitadini mai ales care apreciaza efortul si munca insumata aici... Meritul nu imi apartine in totalitate. Au fost predecesori care au realizat aceste imagini, unii poate cu intentia nobila de a ramane vestigii in urma lor, altii poate doar intamplator au pastrat intre amintirile ingalbenite de vreme si aceste poze pe care mai tarziu urmasii lor le-au scos la lumina. Consider ca ceea ce a fost nu trebuie uitat si intr-un anume fel suntem datori sa lasam trecutul mostenire celor ce vin in urma noastra... de fapt poate asa se scrie o parte a istoriei... Despre cei care nu ne-au meritat si nu ne merita ca urbe sunt multe de spus, insa nu cred ca aici este locul... istoria se va mai imbogati cu ceva tomuri pana cand, poate, vom avea parte de oameni valorosi care sa ne conduca destinele... Pana atunci insa noi vom fi doar amintiri... Sper sa reveniti cu interes asupra postarilor ce vor urma pentru ca blogul este in reorganizare...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonim Aveti toata stima mea si cu toata convingerea,,cred ca si a acelor, care s-au nascut AICI,au invatat aici, au crescut,au iubit aici si indragesc acest foarte vechi oras. Mi-am regasit strazile copilariei. Va multumesc,

      Ștergere
  5. foarte frumos as vrea sa dau timpul inapoi sa apuc vremurile alea .... offfff

    RăspundețiȘtergere
  6. felicitari pentru initiativa

    RăspundețiȘtergere
  7. din pacate constanta nu mai este al constantenilor....se transforma incet dar sigur intr-un maldar de moloz si gunoaie cu aprobarea tacita a primarului..care la origine nici macar nu e constantean...as crede k e brazilian reincarnat in surfer pe plajele din mamaia....k doar mamaia e orasul de bastina...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In acest context, al Constantei de altadata si nu al Constantei de acum, a prins viata acest blog... Este drept ca in urmatorii zeci de ani, nu stim ce va mai ramane din centrul istoric al Constantei si din vestigiile care amintesc de un oras unic precum acesta. Va multumim pentru opinia dvs.

      Ștergere
  8. Buna ziua,

    Sunt plecat de ceva timp din Romania si mi-a facut placere sa revad pentru putin timp aceste imagini.
    Bineinteles ca si lipsa necivilizatiei si-a pus amprenta si aici prin acel anonim dar pe ma sura au raspuns si romanii din fata mea. Ar fi cazul sa invatam sa scoatem din vocabularul nostru invectivele pe care le folositi doamnelor si domnilor si daca nu reusiti sa iesiti un pic in lume poate asa invatati de la popoare mai civilizate.

    In rest sa fim sanatosi si sa speram la o Romanie in care, de ce nu sa ma intorc si eu si toti cei plecati ca mine din cauza multor "elemente" obiective si subiective din tara noastra.

    Teo

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca pe cei mai multi dintre noi ne anima speranta intr-o Romanie civilizata si prospera, un spatiu in care cei plecati sa revina acasa printre ai lui. Oricat de mare ar fi binele pe care ni-l ofera tarile adoptive, radacinile si o parte a spiritul romanesc raman undeva in tara in care te-ai nascut. Va multumim pentru cuvinte.
      Ps.Cazul acelui anonim a fost unul singular in blogul nostru, am vrea sa credem, un simplu ratacit necivilizat. Insa, desigur nu are nicio scuza in acest sens. Avem posibilitatea sa stergem genul acesta de mesaje, dar am considerat ca o cenzurare a mesajelor denota o lipsa de respect pentru cititori. Astfel toti cei care simt nevoia sa-si exprime gandurile, o pot face cu cea mai mare deschidere si intelegere din partea noastra.

      Ștergere
  9. Felicitari pt initiativa. Vreau ca ziua in care vom scapa de circarul cu bereta si bocanci sa vina cat mai curand. Cei mai frumosi ani ai acestui oras au fost mutilati de un derbedeu.

    RăspundețiȘtergere
  10. Minunata initiativa!
    Eu nu 'am prins' gara 'veche', insa am locuit in cartierul Gara Veche.
    Multumesc foarte mult pentru fotografii.
    Mi-am dorit de cand eram copil sa vad cum arata inainte cartierul respectiv.
    Cei putin mai mari ca mine povesteau cum a fost asamblata statuia Victoriei de la 'Casa Alba', iar prima 'aventura' a fost traversarea strazii Mihai Viteazu cu unul mai mare (el avea 5 ani) ca sa vedem cum este construita gradina Tomis si buldozerul care ajungea la un unghi critic.
    Inca o data, multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  11. Va rog frumos sa-mi spuneti cate scoli exista, in prezent in cartierul Koiciu. Sau unde pot gasi o lista a strazilor ce apartin acestui cartier.

    RăspundețiȘtergere
  12. http://constanta-city.map2web.eu/#

    http://www.coriax.ro/Harta/

    Facand o investigare de ansamblu in aceste doua site-uri puteti sa obtineti ceva informatii despre actuala organizare a Constantei... Hartile sunt actualizate la momentul actual... au posibilitatea de a fi marite si de a se trece dintr-un plan in altul... va urez succes in aflarea celor ce dumneavoastra cautati... Cu respect Pluttonia

    RăspundețiȘtergere
  13. Sper să nu se considere că fac reclamă, dar dau un link către o discuţie privind linia Constanţa - Mamaia: http://www.forumtrenuri.com/t526-statia-cfr-mamaia

    RăspundețiȘtergere
  14. Va mulţumim pentru faptul ca acordaţi atentie celor postate aici sub diverse tematici. După cum este şi firesc, calea ferată este unul din subiectele de mare acoperire si trebuie vorbit cu multă atenţie şi probitate atunci când se abordează câte o temă din acest domeniu. Ca orice preocupare de felul celei în care am realizat ”Constanţa, imagini vechi” am avut în vedere şi am punctat şi unele aspecte legate de liniile de cale ferată şi logistica aferentă din Constanţa şi din zona adiacentă.
    Avem structurat material despre căile ferate din Constanţa şi Mamaia şi pentru moment acesta este prezentat sporadic în unele din postări.
    Intenţia de viitor este pregătirea unui material amplu despre calea ferată din Constanţa, cu prelungirea (de atunci) spre Mamaia. Suntem la vârsta la care ne mai amintim de o parte din vechiul traseu (în dezafectare) din acest sistem de CF.
    Discuţiile din forumuri le urmărim cu atenţie pentru că ele constituie o bună cale de informare asupra domeniului urmărit.
    Într-o prima faza, am pus în materialul referitor la Mamaia si parte din imaginile ce aveau legatura cu linia de cale ferata de atunci...
    http://constanta-imagini-vechi.blogspot.com/p/mamaia-plaja-constanta-costume-de-baie.html
    E drept materialul nu a fost însoţit de comentariile corespunzătoare.
    La finalizarea şi postarea despre liniile de cale ferata ale oraşului acest impediment va dispare... Încă odată vă mulţumim de plăcerea de a vă avea printre cei ce au poposit în paginile blogului. Cu respect, Pluttonia

    RăspundețiȘtergere
  15. Toti cei care sunt in poze au devenit rezidenti pe Strada Linistei hu departe de Gara Noua

    RăspundețiȘtergere
  16. Multumesc pentru amintiri...mi-ai inseninat sufletul intr-o zi mohotata si la propriu si la figurat. Le spun celor care au postat comentarii ca ei confunda Romania cu guvernele care s-au perindat si au jecmanit un petec de pamant superb tocmai pentru ca le-a lipsit acel patriotism de care nu trebuie sa ne fie rusine sa-l etalam,bineinteles nu demagocic.Si eu sunt o nemultumita de cei care ne-au umilit, ne-au luat totul,noi i-am lasat, pentru ca acesta este adevarul,insa poate se face dimineata si ne trezim constiintele macar in ceasul din urma. Ar trebui sa deschidem larg ferestrele ,sa privim drept inainte si sa spunem ca a venit momentul sa ne luam inapoi tot ce ni s-a furat. Toata lumea doreste progres si modernizare,dar nu trecand cu buldozerul peste trecutul mult mai glorios decat prezentul.Frumoasei Constanta vor sa-i stearga trecutul si sa le ofere viitor numai alesilor cu conturi grase.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Violeta, ca de fiecare data, pareri precum cele venite de la tine, sustin motivatia de a face pe mai departe acest act de inchinaciune in fata ”cetăţii”, a istoriei sale milenare si a oamenilor, cei de atunci, cei de acum si pentru cei ce se vor afla aici in viitor. Ne aflam impreuna pe pozitia ca fiecare pentru sine sa putem releva satisfactii sau insatisfactii... Oamenii vin si pleaca, se nasc si mor. Constanta insa, odata ce s-a nascut ca asezare a urcat peste milenii. Prin ceea ce facem cu totii cred ca ne numim oameni. Ne capatam un loc in fata timpului ce scrijeleste in istoria locurilor. Dorim sa fim cei ce aduna si dau drum amintirilor precum si cei ce pot pune temelie de fapte ce maine, la randul lor vor fi amintiri. Ne exprimam speranta ca vom putea sa mentinem acest punct de interes al NET-ului pentru a fi gasit atunci cand cineva vrea sa afle ceva tastand ”CONSTANŢA”...

      Ștergere
  17. Linia Mamaia Bai
    La inceputul sec. XX primarul Ion Banescu a constatat degradarea plaji de ”la Vii” datorata depozitelor de petrol din apropiere. Si cum dorea sa mute calea ferata din centrul orasului şi intuind potentialul limbii de nisip dinte mare şi ghiol a intervenit la CFR şi cu sprijinul lui Anghel Saligny demareaza construirea liniei ferate spre Mamaia Bai.
    Linia initiala din 1905-1927 pleca din linia spre Vii în zona garii şi urma traseul actualului bulevard Mamaia /I.G. Duca tot atunci a fost relizat şi podul (azi rutier - Podul peste canalul ce deverseaza din Lacul tabacarie in mare) din zona Malibu. Pe atuci la capetele podului erau montati cate un ”obelisc” asemanator ca forma cu cel din america (Washington). Ultima statie inainte de a iesi din oras se afla ”La Cotitura” (intersectia Capitol de azi). Linia contura traseul viitorului bulevard Regina Maria (Mamaia de astazi).
    Cu acest prilej primaria a decis sa separe cele 2 sensuri de mers printr-un scuar; scuar care mai exista şi astazi şi care desparte acum cele doua sensuri de mers ale bulevardului.
    A mai existat pe traseu şi halta ”Tataia” la intersectia Bd. Mamaia cu Str. Turda. Capatul terminus era zona de acum din Mamaia denumita ”Castel”.
    Au mai existat şi halta ”Stefan cel Mare” (unde se facea jonctiunea cu linia spre Vii).
    Ulterior numele haltei ”La Cotitura” a fost schimbat în ”Aegissus” (de aceea a fost gasita la un moment dat denumirea de Aegius pentru cladirea Staiei de Apa potabila de pe Str. Câlâraşi... A se vedea si Ghidul Constantei din 1924 unde apare Halta Aegius.
    Pe atunci unde este acum pavilionul expozitional exista o padure.
    In anul 1928 s-a desfiintat linia veche în favoarea uneia noi care trecea pe langa obor (zona Kaufland de acum) şi care mergea pe traseul actual al bulevardului Lapusneanu. Scopul secundar al liniei era desevirea bazei de Hidroavioane de la Palazu Mare. ”Gatuitura” cum i se zicea atunci canalului dintre cele 2 lacuri a fost traversata de un pod de beton care exista şi azi numai ca din feroviar a devenit ruiter.
    Gara Mamaia era o cladire de caramida cu peron acoperit.
    Unde acum e club Wish la Dacia exista o halta.
    Pe linia actualului Bulvevard Aurel Vlaicu a mai existat o linie comerciala care dicea la Canaraua de la Ovidiu.
    Linia Mamaia a fost prelungita pana la lacul Tasaul unde urma sa se amenajeze o baza navala militara.
    In 1934 au inceput lucrarile de construire a Cazinoului Balnear Mamaia, a pasarelei din Mamaia şi a hotelului Rex.
    In 1949 linia de la canara a fost prelungita şi astfel sa facut un inel feroviar de circulatie în jurul lacului Mamaia.
    Traseul turistic (pe Lapusneanu de acum) a fost desfiintat în 1960.
    Linia feroviara Midia-Mamaia (zona hotel Parc) a ramas functionala pana în 1964 ca linie industriala de aprovizionare cu materiale de constructii pentru ridicarea hotelului. Parc prin analogie sa procedat la fel ca şi cu ridicarea cazinoului din peninsula.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. COMPLETARE

      Traseul iniţial pornea din vechea gară Constanţa, traversa zona centrală a oraşului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecţia actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia. Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanţei, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 iulie 1938.
      Tot în anul 1938, vechea staţie de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înfiinţat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu acelaşi nume, proaspăt inaugurat de Direcţia Generală C.F.R.
      Între anii 1944-1960, calea ferată Constanţa-Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949 a fost legată cu calea ferată Palas-Capul Midia, traseu folosit pentru construcţia Canalului Poarta Albă-Midia. În anul 1960, linia a fost desfiinţată, o mică porţiune a sa, cuprinsă între Ramificaţia Mamaia şi Mamaia Sat, fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuinţe din cartierul Tăbăcărie.

      Ștergere
    2. Asa este ! Am trait in anii 1947 -1970 in cartierul Tabacarie...

      Ștergere
  18. Recomand constantenilor inceperea unei camapanii de refacere a Pietei Ovidiu. Este jalnic felul in in care arata acum, fata de anii '60 Un bucurestean

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord, dar... cine incepe?

      Ștergere
    2. Tocmai cand multi constanteni isi pierdusera orice speranta de a mai vedea zona peninsulara reabilitata, aceasta minune s-a intamplat. Înca din aceasta vara, toata zona amintita care cuprinde Piata Ovidiu si imprejurimile, Faleza Cazinoului si Cazinoul, au devenit un real santier. Probabil ca la vara viitoare vom avea o zona istorica si turistica demna de un oras special cum este Constanta. Imagini care ilustreaza decurgerea lucrarilor veti gasi zilnic pe:https://www.facebook.com/urbanconstanta?fref=ts

      Ștergere
  19. Stimate bucureştean, după cum observaţi, ne face plăcere să punem la dispoziţia tuturor aceste rezultate formulate sub formă de blog cu care în nume propriu dorim să ne onorăm calitaea de cetăţean al urbei tomitane. Nu agreem însă ca sub rezerva anonimatului să înceapă să se vehiculeze în aceste pagini opinii subiective... Noi cei ce întocmim acest blog suntem primii care dorim să ne înscriem în acest trend. Nu suntem sub nici o formă partinici şi nici nu dorim sa facem laudatio sau să aducem învinuiri cuiva anume... Urmare a acestui fapt vă informăm că forma dumneavoastră de imixtiune subiectiva în formularea comentariului nu este agreată iar pe de altă parte, daca nu sunteţi la curent cu ceea ce se întâmplă acum în Constanţa faceţi, vă rugăm, o vizită în Peninsula şi apoi reformulaţi comentariul funcţie de context... Ne prevalăm de posibilitatea ca la un următor comentariu ce nu se potriveşte cu realitatea să îl izolăm şi să îl îndepărtăm dintre părerile aici exprimate. Apreciem că nu va onorează comentariile pe care le-aţi postat... Constantin Roman.

    RăspundețiȘtergere
  20. Răspunsuri
    1. Multumesc Vergilius. Imi face placere daca ceea ce ai gasit aici ti-a fost in placerea de a citi. Cu respect, Constantin Roman

      Ștergere
  21. Am gasit accidental aceste lucruri despre Constanta. Foarte interesante. Voiam sa-i arat si ficei mele ceva interesant pe internet, dar nu stiu cum dracu sa gasit un retard sa-si bage ceva.... Cum pot sa o trimit eu pe fica-mea sa citaesca ineptiile retardului... Nu se pot sterge ?

    RăspundețiȘtergere
  22. Aveti perfecta dreptate, nu se merita!... Am considerat la momentul respectiv ca cel cu comentariul ”nefericit” isi va primi partea sa de respect de la toti cei ce trec prin imaginile si cuvintele acesor postari... Acum, am procedat la eliminarea unor intruziuni care nu isi mai aveau locul... Nu cred sa le simta lipsa cineva!. Va multumesc de sfat si va invit sa reveniti... peste ceva timp, sper sa nu mai dureze mult, voi reveni la tandul meu cu material nou. Cu respect, Constantin Roman.

    RăspundețiȘtergere
  23. Ma bucura ca am avut sansa sa va descopar cu aceste minunate fotografii, care m-au emotionat, aducandu-mi aminte de copilaria mea, cand incepand din anii 1955 - 1960, mi-am petrecut vacantele de vara, numai la mare, la rudele mamei. Am revazut locurile si cladirile pe unde m-am plimbat si mi-am revazut copilaria si tineretile. Ce placut !. Va multumesc pentru aceasta sansa.

    RăspundețiȘtergere
  24. MULTUMIRI DEPLINE!
    Sunt un tanar fabricatie "81 si imi doresc demult sa vad ceea ce mi a povestit tata!

    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere

  25. Eram copil, am vazut Constanta in 1979, aveam 7 ani.Pacat ca actualul primar isi bate joc de istoria acestui oras...

    RăspundețiȘtergere
  26. M-am nascut in Constanta, am crescut in Constanta si locuiesc in continuare in Constanta. Nu sunt destul de mare ca sa-mi dau cu parerea despre orasul vechi. In schimb senzatiile care ma incearca ori de cate ori intu in Cazinoul nostru sau ori de cate ori ma plimb prin centrul vechi sunt de nedescris. De multe ori m-am gandit ca as putea participa la o eventuala activitate de voluntariat pentru refacerea anumitor cladiri reprezentative, daca as auzi de o astfel de initiativa. Cred ca "batranii" nostri ar fi entuziasmati. Uitandu-ma la aceste minunatii de poze si vazand atentia cu care s-au reorganizat lucrurile, nu pot decat sa fiu mandra de un astfel de oras. Nu l-as schimba pentru nici un alt loc din lume. Suntem foarte norocosi. Multumim ca v-ati gandit sa impartasiti acele momente pe care as fi vrut sa le traiesc si eu. Spor in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc de cuvintele frumoase si de atenția acordata acestor postări dragă Sirona.
      Ceea ce odată reprezentau valențele unor repere ale Constanței într-o societate din care fusese eliminată naturala proprietate privată, in cotidianul actual au devenit doar o falsă și grosolană eroare a unei încercări de alienare a unor legi strict obiective. Nu avem cum să nesocotim proprietatea privată. Suntem într-o economie cu puternice cutume consomoliste dar și cu ferocitățile junglei capitaliste care e reglementată doar de finanțe și varii interese geo-politice și din care axiologia abia daca mai poate fi întrezărită. Entuziasmul, fie că este juvenil, matur sau al unei senectuți arareori optimiste este pozitiv ca factură. Nu scăpa însă din vedere faptul că ceea ce ”bătrânii” pe când erau copii cunoșteau Constanța și monumentele ei ca pe niște proprietăți obștești dintr-o colectivitate etatizată acum sunt proprietăți revendicate și câștigate de urmășii proprietarilor ce le-au dobândit în timpurile de dinaintea instaurării regimului comunist. Este absolut nefiresc ca printr-un demers public să se contribuie la renovări pe domenii private. Ce se va întâmpla după ce Cazinoul va fi renovat pe bani publici? Vor veni proprietarii de drept și vor revendica bunul după care va deveni un super local privat accesibil doar celor cu mijloace financiare foarte solide. Nu poți să vii acum să renovezi Hotelul Regina (Intim), Casa cu Lei, Vila Șutzu sau Hotelul Francez doar pentru că te prevalezi de datoria civică de cetățean al urbei. Sunt lucruri mult mai pragmatice dincolo de impactul emoțional. La nivelul individului, 20-30 de ani din viață înseamnă ani trecuți... pentru o cetate înseamna o scrijelitură pe răbojul de vremuri. Am convingerea că vremurile se vor așeza în matcă mai bună pentru noi cei ce trăim clipa de azi. Să fie soarta bună și să putem să ne bucurăm și de zilele pe care le dorim de bine pentru cei ce vor veni după noi și desigur și pentru noi dacă va fi să mai rămânem în acele vremuri pentru a da binețe soarelui în diminețile cetății din zilele eternului”mâine”! Cu respect, Constantin Roman.

      Ștergere
  27. Chiar daca s-a mai renovat un pic si i s-a adaugat "fond de ten si rimel", gara ramane deprimanta. Imediat cum intri pe peronul liniei intai te izbeste un miros puternic de urina, semn ca te apropii de vreun grup sanitar. Insa, surpriza!!! Nu este niciunul pe peron. Uitandu-ma mai atent la platforma liniei de asteptare am vazut ca a crescut destula iarba printre dalele de piatra puse acum cativa ani. Si unde mai pui ca toata iarba a rasarit in mijlocul unui camp de tigari aruncate pe peron, alaturi de niste gropi facute in urma ploilor sau a altor intemperii; semn ca dalele "au fost montate foarte bine!!!" Ceva de genul "las-o maaaa, ca merge asaaaa".
    Ce sa mai spun?!! Arata groaznic. Chiar ma gandeam ca nu se poate sa arate in halul asta; acum ca este sezon estival si ar trebui sa mai dam o anumita fatada atragatoare locurilor de destinatie a turistilor. Si nu ma refer doar la romani, ci la toate celelalte nationalitati, care vin (din greseala sau intentionat) in frumoasa noastra statiune Mamaia.
    Trenul care era in asteptare la prima linie era compus din vagoane de diferite culori, semn ca unele erau fabricate pe undeva spre deosebire de celelalte. In ultimul rand era un vagon supraetajat, care, de altfel, contrasta cu restul celorlalte, desigur de o alta culoare. Si asa pestritz cum era trenul, nu surprindea pe nimeni faptul ca era foarte murdar, chiar se vedeau urme de apa, detergent sau ce o fi fost curgand hidos de-a lungul trenului. Trecand peste aceste aspecte deloc atragatoare, atmosfera era trista, inabusitoare si mizera. Nu se poate in anul 2015 sa vezi asemenea gara a unui oras destul de mare (locul 5 ca populatie) si deloc "nesemnificativ". Ne putem mandri cu faptul ca aici avem Portul Constanta, statiunea Mamaia cu zecile de hoteluri si sutele de mii de turisti; PetroMidia Navodari, mare rafinarie si uzina petrochimica si exemplele pot continua. Este o rusine sa avem o asemenea gara!
    Oricum ar fi, am fost dezgustata de cum arata locul, dar si de multimea care te intampina la iesire. O mare adunatura de oameni oachesi, care mai de care imbiindu-te sa te urci in taxiul lor. Asta in timp ce unii injura de mama focului, altii se cearta si adunatura pestrita isi vede de treaba ca si cum nimic nu se schimba si nici nu se va schimba. Oamenii vin si pleaca, insa totul ramane la fel. ......... vreme trece, vreme vine, iar lenea noastra tzine..............

    RăspundețiȘtergere
  28. O definitie eronata !
    " Înfiinţată în 1864, compania DBSR era, de fapt, un oficiu poştal privat, ... " !!

    Compania nu era un OFICIU POSTAL PRIVAT ! Ci era ceea ce spune numele " The Danube and Black Sea Railway Company " - o companie engleza care a construit si administrat aceasta linie ferata privata pana in 1882. Posta locala care a operat intre Cernavoda si Constanta , pe acest tren, si-a inceput activitatea in 1867 ca urmare a unui "Acord" intre D.B.S.R si " Kustendje Harbour Company " . Ca urmare a fost emisa de catre D.B.S.R o marca postala de 20 Paras cu care era francata corespondenta transportat pe linia ferata. Mai multe despre D.B.S.R si aceasta posta particulara in cartea : The Private Ship Letter Stamps of the World ", Part 2, by S.Ringstrom and H.E.Tester

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulțumesc pentru adnotarea dumneavoastră. Aveți dreptate, poate ar fi fost normal să fi fost mai nuanțat în formulare și să fi folosit expresia " ... compania DBSR era, în fapt și un oficiu poştal privat, ... " !!
      După cum se cunoaște, pe 1 septembrie 1857, Sir John Trevor Barklay, un investitor englez, acţionând în calitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson, Cunard, Price, Paquet, Lewis şi Newall au încheiat o înţelegere cu guvernul turc, obţinând permisiunea de a construi o cale ferată între Constanţa şi Cernavodă, de a exploata porturile şi gările şi de a administra activităţi de import-export. Documentul a avut două versiuni, una franceză şi una turcă, şi a devenit valabil graţie unui document semnat de sultanul otoman Abdul Medjid (1839-1861). Actul stipula condiţiile referitoare la execuţia lucrărilor şi la modul de folosire al căii ferate Kustendje Boghas Keni railway. Concesiunea avea o durată de 99 de ani, începând cu data de la care calea ferată era dată în exploatare. Partea engleză apărea în document cu denumirea „Compagnie du chemin de fer Imperial Ottoman du Danbe et de la Mer Noire", care a fost denumită apoi oficial „Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited" (DBSR). Iniţialele apăreau atât pe trenuri, cât şi pe timbrele poştale emise cu această ocazie.
      Îmi declin competența în a contesta păreri ale celor care au aprofundat studierea istoriei transportului feroviar din România. Finalitatea blogului pe care l-am postat este de a marca puncte de reper din istoria Constanței. Dumneavoastră vă referiți la anul 1867 când deja pe tronul României se afla Carol I ... Eu am avut în vedere anul 1857, deci cu doi ani înainte de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor)... La vremea aceea linia ferată a fost preconizată spre a deservi Imperiul Otoman și nu România de după 1882 (în noiembrie 1878 Dobrogea devenise parte a României) ... Oricum, dacă dumneavoastră considerați formularea mea ca pe o definiție îmi fac mea culpa pentru confuzia indusă. Cu respect, Constantin Roman

      Ștergere
  29. Titanica munca dar...ne merge la suflet ! Apreciem eforturile si-ti multumim enorm ! Sunt constanteanca dar am plecat de la 6 ani dupa....parintii tatalui. Am ramas cu un dor nespus si....Iti multumes mult ! Impresionant ! Nu doar aceasta postare ci tot blogul este splendid realizat !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți mulțumesc respectuos pentru aprecieri, Doina. Blogul se constituie într-un mod personal de a-mi aduce contribuția personală la zestrea culturală a Constanței. Respect ”cetatea”, respect cetățenii și mă alătur prin fapt istoriei neamului. Îmi face plăcere să constat că ceea ce postez are ecou în rândul semenilor. Cu respect, Constantin Roman

      Ștergere
  30. buna pluttonia, de un an ma preocupa intens cladirile vechi din constanta si mamaia si asa am descoperit blogul tau pe care il urmaresc cu mare interes; mi-am facut o brosura cu peste 120 de obiective iar acum lucrez la vol 2 in paralel cu cladirile vechi din mamaia
    daca prezinta interes o sa revin cu unele comentarii sau intrebari
    cu respect dan duca

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu deosebit respect am plăcerea să vă răspund. Sub numele de Pluttonia am postat si mentin blogul cu acest generic. De fapt semnez Constantin Roman si bineînțeles sun un adult (chiar mai adult decât aș dori să fiu). Domnule Dan, deși nu am mai postat de o lunga perioadă, continui să selectez materiale din NET. Orice este legat de Imagini din Constanta de altădată mă pasionează și îmi menține viu interesul. Mă pregătesc ca intr-un viitor destul de incert să revin și să aduc lucruri noi spre a fi puse aici în blog. Cei ce asemenea mie sunt interesați de temă îmi îi consider în bunul sens al termenului prieteni. Sunt încântat să vă fiu partener de discuție și sub aspectul că socotesc NET-ul un mediu absolut deschis particip cu plăcere la schimburi de idei și de informații. Acestea find spuse vă stau la dispozitie pe adresa de e-mail constantinroman47@yahoo.com. Cu considerație, Constantin Roman.

      Ștergere
  31. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere