duminică, 26 februarie 2012

CONSTANTA - Laurel & Hardy la ”PALAT” - Cinematografe mai vechi şi mai noi ale oraşului...

Moto:                                                              
Metafora este modul de a visa al umanităţii.
Jean Cocteau

Când oamenii n-au mai avut curajul
să creadă în viaţa de jos,
când n-au mai avut candoarea
să creadă în viaţa de sus,
au început să creadă în viaţa ca-n filme...
Pentru o bună parte a lumii,
filmul a fost într-adevăr o uzină care producea vise,
conserve de vise.
La început, vise sepia.
Pe urmă, vise tehnicolore,
iar spre dimineaţă,
înainte de ora trezirii - coşmaruri...

Ecaterina Oproiu

În ghidul ilustrat al Constanţei şi Techirghiolului din anul 1924 vilegeaturistul afla că avea la dispoziţie patru cinematografe unde se putea distra pe timpul sejurului.

Parcul Cinema - Teatru ”TRIANON” se afla pe Strada D.A. Sturza (în piaţa Basarabia, vis-a-vis de Hotelul Bulevard şi Banca Comercială)   

Nefiind specificat numărul din adresă, este de presupus că acest cinematograf se putea afla cel mai probabil între vechiul local al Poştei şi Hotelul Grand. Se poate presupune că funcţiona chiar în localul fostului Hotel Regal (fostul cinema  ”Popular” - în prezent  actualul ”Select”).

În zona intersecţiei dintre Strada Carol I şi Bulevardul Ferdinand (posibil chiar înainte de construirea Hotelului Grand) după cum se vede în fotografia mai sus a funcţionat un cinematograf.

Nu pot să spun cu precizie despre ce sala este vorba dar clădire ce urma după el există şi astăzi.

Cinematograful PALAT

Piaţa Independenţei (Ovidiu) - sală în funcţiune din perioada premergătoare Primului Război Mondial şi câţiva ani după aceea (oricum, în anul 1924 acest cinematograf nu mai era prezent în ”Ghidul Constanţei”)

În Piaţa Independenţei pentru o perioadă destul de lungă, înainte şi după primul Război Mondial a funcţionat Cinematograful ”PALAT”

Diversele fotografii din epocă surprind firma acestui cinematograf

Pe timpul primului război mondial sala a fost vandalizată de armatele ce au pus stăpânire pe Constanţa. Se vede clar firma cinematografului chiar şi în fotografia  unde Ovidiu a fost doborât de pe soclu.

În imaginile de mai sus  ferestrelor sălii afectate de starea de război  erau astupate  cu mari panouri ale unor filme ce îşi trăiseră clipele efemere pe pânza ”PALAT”-ului

Ca la orice sală a unui antrepenor de cinematografie, în vitrina unei săli puteai vedea şi oferta  sălilor ce făceau parte din circuitul respectiv. Faptul că pe lângă ”Stan şi Bran” la ”PALAT”  ca afiş la nivel pietonal se afla în vitrină şi afişul sălii ”ELITA” însemna că publicul era invitat să aleagă ...

Am privit de mai multe ori fotografiile vechi... M-am întrebat cu candoare şi nostalgie ce puteau gândi personajele din fotografii...

În cazul acestei imagini (deşi nici pe departe cei doi ofiţeri nu priveau la momentul imortalizării  către vre-un afiş de cinema) din spirit de  glumă am  făcut un mic colaj.

(Colaj)

(Colaj)

Cinematograful POPULAR

Adresa: Bulevardul Tomis nr. 38 - dimensiuni aproximative: 13x27 m - suprafaţa: 315 mp

Înaintea intrării în circuit ca cinematograf în clădire a funcţionat  Hotelul REGAL...

Clădirea a fost transformată  ulterior  parterul fiind configurat pentru a îndeplini condiţiile unei săli de cinema .

În perioada de după 1947 cinematograful s-a numit POPULAR

În anumite perioade s-au efectuat lucrări de renovare la clădire.

În anii `70 de cealaltă parte a bulevardului Tomis a fost construit sediul administrativ al oraşului.

Locaţia sălii de cinema  pe o harta de factură recentă.

Cinematograful POPULAR  a fost redenumit STUDIO

Pe aceiaşi parte a bulevardului Tomis o serie de  clădiri au avut funcţiuni diferite în anumite perioade. În imagine, magazinul ”Plugul” .

Ulterior a fost transformat spre a deveni  restaurantul ”Pescăruş”...

Cinemascopul POPULAR  devenit cinema STUDIO...

Cinema STUDIO

Cinematograful PROGRESUL

Adresa: Str Ştefan cel Mare Nr. 33     Dimensiuni aproximative: 13,5X37 m  Suprafaţa 460 mp.

Sală de cinema  avea pe circa o treime din partea din spate un  balcon cu câteva rânduri de scaune....

Accesul la balcon se făcea pe undeva prin zona ferestrelor sprijinite de bărbatul din fundal...

Strada Stefan cel Mare în zona cinematografului PROGRESUL

Actualmente fostul ”PROGRESUL” se numeşte ”MAJESTIC”... Afişul de reclama este pentru filmul  ”Visul Alb” (”Blowl”  regizat de Ted Demne în anul 2001 după cartea lui Bruce Porte având ca actori pe Johnny Depp, Penelope Cruz şi Franka Potente - Este vorba în fapt de povestea lui George Jung, cel ce a deschis piaţa americană a cocainei în anii `70)

Cinematograful 23 AUGUST

Adresa Bd. Tomis Nr.110     Dimensiuni aproximative 15x30 m   Sala: cca 390 mp.

Locaţia fostului cinematograf pe o hartă de factură recentă.

Ieşirea din cinematograf, după terminarea spectacolelor se făcea printr-o curte a unui imobil de pe strada Sarmisegetuza.

În prezent spaţiul a căpătat alte destinaţii.

Cinematograful TINERETULUI

Adresa : Bulevardul Tomis Nr. 127    Dimensiuni aproximative: 11,5x30 m.   Sala: aprox 315 mp.

Locaţia cinematografului pe o harta recentă a Constanţei

În curtea interioară funcţiona o brutărie. Ieşirea spectatorilor se făcea prin această curte.

În dreapta cinematografului, la parter se afla un magazin de biciclete şi motorete.  În continuare către bulevardul Mamaia (Lenin)  pe colţul intersecţiei funcţiona Bufetul SINAIA.

Bufetul SINAIA

Pe partea opusă cinematografului se afla un studio foto

Vis-a-vis de Restaurantul SINAIA  se afla această clădire.

Clădirea  fostului cinematograf TINERETULUI într-o fotografie de factură recentă.

precum şi clădirea fostului studio Foto.

Cinematograful BULEVARD

Adresa: Bulevardul Mamaia Nr. 169 A     Dimensiuni aproximative:  13x25 m  Suprafaţă 355 mp.

Cinematograful a fost construi în anul 1952 şi s-a numit DONCA SIMO după numele străzii pe care era amplasat.

Locaţia cinematografului dupa o hartă de factură recentă.

Imagine  din perioada în care cinematograful se numea DONCA SIMO

La momentul prezentului clădirea a fost transformată.

Cinematograful FILIMON SÂRBU

Adresa : Bd. I,C, Brătianu Nr. 83     Dimensiuni aproximative: 10x20 m    Suprafaţa 200 mp.

Locaţia cinematografului pe o hartă din perioada actuală.

Clădirea fostului cinematograf.

Actual clădirea există dar se pare că nu are utilitate.

Cinematograful REPUBLICA

Adresa: Bulevardul Ferdinand Nr.54    Cladire cu formă  trapezoidală.   Dimensiuni aproximative: B 35m   b 21,5m   l 30m   Suprafaţa: 900 mp

Pozitia clădirii pe o hartă actuală

Construcţia sălii - fotografie preluată  de la Dl. Radu Cornescu  (prelucrată)

Construcţia sălii - fotografie preluată  de la Dl. Radu Cornescu  (prelucrată)

Construcţia sălii - fotografie preluată  de la Dl. Radu Cornescu  (prelucrată)

Interiorul, la acea vreme a fost destul de impresionant .

Ieşirea dinspre stânga sălii.

Faţadă cinematografului momentul prezentului

Faţadă cinematografului momentul prezentului

Cinematograful DACIA

Construit în 1978 - Adresa Bulevardul Tomis Nr. 235 Dimensiuni aproximative: B 32,5 m   b 24 m   l 26 m  suprafaţa 1165 mp.

Locaţia clădirii după o hartă de factură recentă

Intersecţia Bulevardelor Tomis cu Lapuşneanu

Sala cinematografului înainte de completarea cu ansamblul de blocuri ce o înconjoară.

Afluirea spre stradă a spectatorilor la ieşirea din sală se făcea prin cele două tuneluri cu deschidere spre Bd. Lăpuşneanu .

Tunelul dinspre Casa de Cultură

Tunelul dinspre City Mall

În prezent sala nu mai funcţionează ca cinematograf. Numele de DACIA s-a păstrat doar pentru staţia RATC 

Grădina cinematograf TOMIS

Adresa: Bulevardul Ferdinand Nr.9 A    Dimensiuni aproximative B  48 m   b 27,5 m   l 52 m   suprafaţa: 1867 mp

Gradina se află în parcul de lângă sediul administrativ al oraşului

Fotografie dinspre partea de vest

Actualmente funcţiunea de grădină cinematograf a fost schimbată.

Mamaia - Grădina cinematograf ALBATROS

Adresa Bd. Mamaia Nr. 1

Fotografie recentă după renovare.

Interiorul grădinii.

Intrarea (dinspre Bulevard)

Spaţiul Grădinii a fost preluat şi transformat.

Grădina Cinematograf VICTORIA - (demolată)

Locul unde s-a aflat Grădina cinematograf Victoria

VICTORIA dezafectată, înainte de demolare

  VICTORIA dezafectată, înainte de demolare

Imagine de pe strada Traian  spre Piaţa Ovidiu

Imagine  dinspre Piaţa Ovidiu

Sala de teatru cinema TRANULIS (ulterior FANTASIO)

Anunţ  publicitar în Ghidul Constanţei şi al Techirghiolului 1924.

Pe locul vechii săli s-a construit în anul 1927 Teatrul TRANULIS

Ulterior teatrul a fost redenumit FANTASIO

În anul 1946 cu faţada modificată sala a funcţionat cu predilecţie pentru armata rusă dislocată în Constanţa

Clădire aflată pe colţul opus Teatrului Fantasio (Bulevardul Ferdinand colţ cu Str. Mihai Viteazul)

Teatrul ELPIS

în anul 1952 în această sală au început să fie proiectate şi filme.

Teatrul Elpis a fost prezentat mai pe larg într-o postare anterioară

Poziţia clădirii teatrului faţă de Biserica greacă de pe strada Mircea

Interiorul Teatrului Elpis la momentul inaugural

Interiorul Teatrului Elpis la momentul inaugural

CAZINOUL - pentru o perioadă (începănd cu anul 1952), sală de cinema

După renovarea din anii 1950 clădirea a funcţionat şi ca sala de cinematograf

Configuraţia clădirii permitea desfăşurarea de spectacole şi ulterior proiecţia filmelor

Planul iniţial al sălii de spectacole

Grup de tineri muncitori din perioada când CAZINO-ul a funcţionat ca cinematograf.

Începând cu anii 1950 s-au mai difuzat filme în sala Lahovari iar  Clubul SNC a avut de asemenea o sală pentru proiecţii cinematografice.

În prezent sala Lahovari are funcţiunea de sală de spectacole

 

 

 

 

 

 

Grădina cinematograf avea  ecranul situat prin dreptul laturii sudice a caselor engleze, deasupra caruia trona o efigie rotunda cu chipul lui Maxim Gorki.

 

 

 

 

 

 

In anii 1870 englezii de la Danube and Black Sea Railways Ltd (care se ocupau cu  executarea liniie de cale ferată Cernavodă Constanţa) au construit o serie de 9 imobile identice care serveau de locuinte pentru angajatii companiei. Cladirile aveau un stil arhitectural  englez. Ele flancau actualul bulevard Tomis (Carol in perioada regalitatii) si se aflau in aproiperea garii de atunci (Gara veche din Constanţa). Din cele 9 cladiri 7 au fost demolate in 1922, 2 au supravietuit până astazi şi au fost recent reabilitate, în prezent fiind cele mai vechi clădiri ale oraşului.

 

 

26 de comentarii:

  1. Iar un superb capitol al Constantei,pe care il adaugati celorlalte,deja postate. Multumesc.Tot blogul este superb si ma bucur ca mai exista persoane altruiste.Referindu-ma la acest capitol,al cinematografelor,mai amintesc de gradina cunoscute de mine ca "Maxim Gorki",intre b-dul tomis si str. rascoalei sau Scarlat Varnav,in prelungirea cladirilor de dupa Grand,care a existat pana in anii '60.
    Inca o data MULTUMESC.

    RăspundețiȘtergere
  2. Răspunsuri
    1. Domule Tageus, este o bucurie sa stim ca ati trecut pe aici...Va multumim!

      Ștergere
  3. cristian_edmond2 martie 2012, 05:13

    Mi-am mai reamintit de alte 2 sali care au functinat si ca sali de cinema,pe la sfarsitul anilor '50,inceputul anilor '60 : Clubul SNC,de pe B-dul Tomis dintre str.Cuza Voda si Stefan cel Mare,si sala Lahovary de pe strada cu acelasi nume.Iesirea din sala SNC-ului se facea prin spate,pe strada M.Kogalniceanu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnule Cristian, Vă mulţumim pentru interesul dumneavoastră. După cum observaţi am documentat şi am completat pentru a fi cât mai obiectivi cu putinţă. Aveţi perfectă dreptate, aceste cinematografe de care vorbiţi nu mai sunt astăzi decât spaţii ce şi-au păstrat mai mult sau mai puţin funcţiunea de săli de spectacol sau de cinema. Grădina Gorki este acum parte din parcul de pe lângă localul administrativ al Constanţei. Vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi ajutat să completaăm informaţiile referitoare la cinematografele oraşului.

      Ștergere
  4. `Revazind din nou(din nou,nou,nou....)mi-am amintit ca pe bd Tomis,probabil Stalin pe atunci,exista o sala al prieteniei romano-sovietice.ALRUS,se chema parca,unde,copii fiind,ne duceam sa vedem filme de razboi sovietice,iar biletul era sub 1 leu,75 de bani parca,cel mai ieftin bilet din oras.Ca locatie ,daca nu ma insel,era situat pe Tomis(Stalin?) cam la 30m mai jos de intersectia cu str.Cuza Voda.
    Tageus

    RăspundețiȘtergere
  5. nice ,ammintiri ,amintiri ...........

    RăspundețiȘtergere
  6. cristian_edmond9 martie 2012, 14:58

    Doamna,multumirile,trebuie sa vina din partea mea si a celorlalti cetateni care,datorita muncii dv., au acum posibilitatea sa-si faca o idee despre cum a aratat acest oras. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Marinarul in dilema este strabunicul meu...felicitari pentru imaginatie!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ca orice altă fotografie prezentă aici si cea a bunicului dumneavoastră este preluată din NET... Cu toată consideraţia pentru cei ce ne aduc azi din prinosul amintirilor, fără a considera că fac o impietate am creat acel mic colaj prin care să aduc umbra unui zâmbet. Am profitat de aerul romantic al fotografiei, de aliura deosebită a bunicului dumneavoastră şi în limita celor câteva date despre ce putea reprezenta ”oferta zilei” pentru un marinar, mi-am permis libertatea de a asezona construcţia postării. Vă mulţumesc pentru faptul că aţi apreciat pozitiv mica şi nevinovata ”combinaţie”. Rog să primiţi piosul gând pentru cei ce ne-au fost înainte mergători în viaţă şi să spun cu sinceritate, ”... şi dânsul să odihnească în pace de'a dreapta Tatălui!”

    RăspundețiȘtergere
  9. Super articolul. Pacat ca au mascarit atatea cladiri... Am facut si eu o varianta cu cinema tineretului http://tinyurl.com/7vfqgpz

    RăspundețiȘtergere
  10. Imi amintesc de inca 3-4 locatii - sali de cinematograf - in Constanta . Unul era pe Cuza Voda ,cred ca in locul unde acum este restaurantul Sportul (50 m de intersectia cu Rascoalei).Mai se puteau vedea filme la clubul SNC undeva pe o straduta de langa sinagoga din stanga Liceului Eminescu - mergand spre Piata Ovidiu (tin minte ca am vazut aici Secretul Cifrului cu Emanoil Petrut).Cinematograful PALAT din Piata Ovidiu cred ca era pe locul unde functioneaza de 2-3 ani un mic teatru.
    Se mai vizionau filme in diverse locuri - unul era, dar cred ca in regim de caravana, in gradina SOVROM - ului undeva intre abator si Aurel Vlaicu pe Caraiman cred.

    Multe multumiri pentru articole.

    RăspundețiȘtergere
  11. Perfect adevărat, dar nu am găsit nimic despre locurile respective care să mă susţină cu fotografii.
    Mi-am amintit însă, cinematograful din Filimon Sârbu se chema ”Lumina”.
    Discutând cu un senior de vârstă al familiei mi-a spus că cinematograful de care aminteaţi pe Cuza Vodă avea de fapt intrarea pe Stefan cel Mare (în dreptul treptelor de acces ale poştei) iar ieşirea se făcea prin curtea interioară a cvartalului cu acces dinspre Cuza Vodă. Cinematograful se numea ”Majestic”.
    Un alt cinematograf se afla în spatele bisericii Adormirea , cam la nivelul parcării de pe Str. General Manu. Se numea ”Vox”. Cel ce îmi povestea avea bicicletă şi uneori ducea pe post de curier rapid bobinele de film de la Cinema ”23 August” la Cinema ”Vox” atunci când existau probleme pe timpul proiecţiei. Se întâmpla să se ia pauză de proiecţie până se rezolva ”transportul de curierat rapid între cele două săli.
    Cinematograful de la Sovrom ”Viile Noi” a funcţionat într-o sală ad-hoc echipată în curtea aflată la intersecţia dintre Bd. Aurel Vlaicu şi Str. Caraiman.
    La fostul Club Portul de lângă Fosta Agenţie de Voiaj a fost uneori sala de proiecţie...
    De asemenea exista precum spuneţi o serie de caravane mobile care făceau turul Căminelor Culturale din satele Regiunii Dobrogea... Pe Str. Ecaterina Varga la colt cu Negru Voda, la un parter se pictau afişele (posterele stradale) pentru spectacolele de cinema.
    La Şcoala Navală (circuit închis) se proiectau filme... pentru instituţiile de învăţământ militar de pe platformă iar Bricul Mircea pe timpul voiajelor lua aparat de proiecţie la bord...
    Sunt foarte multe de spus despre magica lume de celuloid...dar... să dam istoriei viitor... construim trecutul cu amintirile noastre.
    Vă urez mult bine, Plutonia

    RăspundețiȘtergere
  12. Mai este un cinematograf in aer liber...cred ca are undeva la 100 de locuri, pe strada primaverii, in curtea Palatului Copiilor. Acum e dezafectat si destul de degradat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai perfecta dreptate Harry. Acum l-am văzut cu Bird`s eye. Am parerea că este construit ceva mai incoace faţă de timpul de început al parcului. Nu stiam de el (sau poate ca am uitat dar nefiind decât sporadic intrat in circuitul comercial de film nu l-am revăzut cu ochii minţii). Nu am mai intrat pe poarta aceea cred ca mai bine de 20 de ani. Copil fiind am plantat o gramada de pomi pe acolo (am invatat la scoala nr. 3). Sa nu uitam ca la Parcul Copiilor vara erau organizate tabere. Pacat, pare cu potenţial destul de bun şi poate fi reabilitat (cel putin asa se vede din imaginea de la Bing Maps) Multumesc de atentionare. O sa o am in vedere pentru completare la tema, si asa am mai spicuit cate ceva pentru a trece la revederea blogului). Cu respect Pluttonia

      Ștergere
    2. Constanta ca orice oras mare si aflat la tarm de mare ascunde multe secrete. Spre exemplu putini stiu de 2 parculete aflate in faleza nord, unul e delimitat de blocurile F,D si E, strazile Dragoslavelor si Grozesti, in faleza nord. Al doilea tot in faleza nord pe strada pescarilor in fata blocului PA7.

      Revenind la Palatul Copiilor cand eram mic stiu ca am prins in spatele bazinului de intot casutele clubului de sah, bazinul cu celebra lebada, iar inspre cinematograf custi cu iepuri, pauni, fazani. Zona din spatele bazinului precum si acele alei ddinspre fostele terenuri de tenis, copil fiind mi se pareau destul de creepy:)))

      Revenind al descoperiri, astazi am descoperit un buncar nazist ascuns sub platforma de la Poarta 1.

      http://urban-constanta.blogspot.ro/2012/08/buncarul-ascuns.html

      Ștergere
    3. salut Harry,
      Ca de obicei esti un om atent cu tot ceea cese află în jurul tău. Parte din ceea ce numim trecut,astăzi, aproape că nu mai intereseaza pe nimeni. Este absolut corect ceea ce spui. Întâmplarea face să locuim în Faleză Nord. Locurile despre care vorbesti sunt acolo unde spui, unele dintre ele fiind deja de o devenire survenită să spunem in ultimii 30-40 de ani. Bunăoară, pe locurile unde tu amintesti de părculetele dintre Dragoslavele si Grozesti au fost pe vremea copilariei mele o scoala si o autobaza. Unde se afla Complexul Comercial de la parterul blocului D70 (Dragolaslavele-Grozesti)s-a aflat gradinita pe care am frcventat-o (2 sali spre Grozesti si o sala spre Onesti alocată ca sală de clasa proaspăt construitului local al Şcolii nr.3 - Ciprian Porumbescu). A fost dărâmată cam prin anii 1968-1969. În toată zona aceea se afla reţeaua de cazemate formata din buncăre cu doua trei nivele subterane si tunelurile (decopertate deja) care in unele locuri aveau de asemenea mai multe nivele. Temelia (o anume parte) casei in care am copilarit a fost facuta cu bucăţi din zidul acelor cazemate. Despre problema cazematelor din Faleza Nord înca mai pot discuta cu unul dintre seniorii familiei care la acea vreme era copil. Cât despre parcul Copiilor (al pionierilor) a fost construit si pornit spre ceea ce exista azi si prin efortul copiilor Constantei, dusi sistematic acolo sa faca activitaţi pioneresti. Cred ca am plantat pe vremea pioneriei peste 20 de pomi in acest parc şi am sadit şi plivit o grămadă de flori şi plante decorative. Pe atunci cunosteam fiece alee si cotlon. Mai inainte de a fi parc acolo era o mlastina si trecem prin smarcurile ei spre a ajunge pe scurtatura la depozitul de var (fostul depozit de armăsari) ... sunt multe de spus despre locuri, dar, pe cine mai intreseaza azi aceste lucruri?... Oricum, discutăm cu placere despre cei ce vor sa mai stie cate ceva despre Constanta de la anii 1960 incoace... dupa noi, copii vor putea discuta despre Constanta de la anii 80 incoace... si astfel Constanta merge spre viitor lasând timpul zi după zi in urma... Dacă ne vom insemna amintirile, acestea vor aminti cîndva şi de noi trecătorii zilei de azi. Cu respect, Pluttonia

      Ștergere
  13. Am privi si locaţia buncărului rămas semiîncastrat la baza digului de larg. Zâmbesc şi realizez că lucrurile şi locurile sunt uneori inedite pentru multi dintre noi, tocmai pentru ca pasii nu ne-au purtat pe acele locuri. Tot pe timpul copilăriei am apucat să merg în promenade de seara pe partea superioară a digului până la locul unde era Cuibul Reginei. Mai târziu, pe timpul cât am lucrat vreme de ceva ani în port treceam zilnic prin locurile de care tu povestesti. În drumul spre Dana Zero cunosteam aproape fiecare piatra din dig, si fiecare fisură din asfalt. Am prins furtuni năprasnice în port încât valurile ce loveau digul duceau spuma si stropii grei pâna spre macaralele de lângă acvatoriu. După principiul ce nu poţi dărîma, astupă, s-a trecut cumva (uneori cu bună stiinţă) spre a păstra disimulat acest sistem de fortificaţii al portului. Dacă ai putea să patrunzi în aceste buncăre ai avea ocazia să devii şi mai incitat de ceea ce vei gasi (încă) pe acolo... :) ... Pluttonia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E destul de greu de intrat in ele, multe fiind daca nu sigilate, atunci colmatate. Ramane sa incerc sa intru in buncarul de pe strada Traian. Am fost de asemenea in tunelul de la Poarta 5. Din pacate e si el sigilat. Cam la 20 de m de la intrare este zidit un perete care nu permite continuarea accesului. Tunelul e indeajuns de mare pentru a intra o masina, ceea ce ma face sa cred ca era folosit pentru alimentarea cu munitie a bateriilor militare din zona, intrucat tunelul se continua fix sub acestea.

      Ștergere
    2. Firesc, astfel de locatii sunt in anumite evidente si nu intra in discutie pentru a fi demolate. Exista persoane care dispunând de posibilitaţi ce nu fac obiectul discutiei de aici au preluat spre folosinţă ceea ce a mai rămas din cazemate. În zona azilului de bătrâni, pe strada Pescarilor si în limita adiacenta au mai rămas cazemate semidecopertate transformate fie in magazii sau garaje, fie, în fundaţii (cum e cazul vilei din spatele blocului G8(Unirii 106) ce are ca temelie chiar o locatie de cazemata pentru tunul AA de 88 mm din al doilea razboi mondial. Acolo proprietarul a pus vila pe o extraordinară fundatie şi a folosit intrarea in buncăr făcând din el un beci cu doua sau trei nivele (nu mai reţin precis) Oricum lângă casa se remarca cu usurinţă usa inclinată din termopan care coboară in cazemata. Cele din port (dintre Poarta 1 si Dana Zero sunt simple buncăre betonate (foarte gros betonul armat care au fost transformate in spatii de depozitare, oricum sunt suficient de bine fortificate). Cât timp posibilitatile îţi permit si reusesti sa faci documentare pe obiective, suntem atenţi la ceea ce postezi si daca vom avea de unde putem sa sustinem după un timp o postare cu perioada Constantei dintre 1939 - 1944. Succes la ”Vânătoarea de pixeli!” ... :) ... Pluttonia.

      Ștergere
    3. Aceasta retea de fortificatii desfasurate pe mai multe nivele, precum si centrul pentru submarine de la 23 august ma face sa cred ca, Constanta era un punct strategic destul de important pt nazisti.

      Ștergere
  14. Draga Harry, problemele de istorie militară devin (ca orice problemă de istorie) inepuizabile surse de interes si discutie. Ceea ce nu cunoastem nu exista, ar spune un ignorant. Cel ce spune ”stiu” tocmai ce face primul pas pe cărarea ignoranţei. După cum observi, blogul de faţă este devenirea unei atitudini civice şi a unei preocupări vocaţionale in fata bravadei stridente si inconsistente a unor politichieni care sunt parca desprinsi din dramaturgia persiflanta a marelui şi rafinatului ”Nea Iancu” fiu al Haimanalelor... :) ... Consider că abordarea în cunoştinţă de cauză a acestor chestiuni face obiectul celor îndrituiţi, precum şi a celor ce pot consulta arhivele şi scoate la lumină aspectele inefabile pe care nimeni nu le-a surprins şi pus în valoare înca. Nu ne-am permis să facem nici unfel de trimitere certă spre un moment sau altul a istoriei Constanţei (mai ales cea care are tangenţă cu problemele militare) Sunt prea vaste spre a fi susţinute într-un astfel de mediu precum NET-ul. Bunăoară, cunosc munca susţinută pentru întocmirea tezei de doctorat a comandorului dr. Ion Ionescu, cel ce a fost comandantul Muzeului Marinei înaintea comandorului Marian Moşneagu. Am lucrat cu el şi cu Marian, cu d-na dr. Păvăloiu, în diverse ocazii iar pe Ion (Bebe) Ionescu, bun prieten de altfel, l-am susţinut în la redactarea tezei. Am avut ocazia să fac istoria militară cu acei istorici care intrând în amfiteatru începeau expunerea cu cuvintele: ”vă rog să puneţi jos obiectele pentru scris, nimeni nu scrie nimic, ceea ce vă expun, pentru momentul prezentului nu există... cine ştie, poate în viitor, va exista din nou”... şi apoi urmau 100 de minute de istorie adevărată. Cunosc, de exemplu, de la fiul fostului comandant al plutonului de marină de pe Insula Şerpilor cum a decurs punerea cizmei muscale în acel loc... şi câte şi mai câte... Pe dr. Valentin Ciorbea şi pe dr. Ion Bitoleanu i-am avut ca asistenţi proaspăt intraţi în învăţământul universitar. Am lucrat cu dânşi în diverse situaţii când şi-au scris parte din lucrările publicate la nivelul editurilor locale. Tocmai datorită acestor considerente nu hazardez expozeul blogului la nivelul unor afirmaţii lipsite de valoare în absenţa probatoriului arhivistic. Consider că e firesc să postez despre Constanţa ca diletant dar a face expozeu ştiinţific documentat este deja un act de probitate pe care nu îl pot asuma. De aceea urmăresc NET-ul cu atenţie, adun materiale şi le grupez vocaţional pe teme care nu expun miniechipa Pluttonia la etalarea unei calităţi ce nu o deţine. Suntem încântaţi să fii partenerul nostru de discuţii, suntem oricănd deschişi la noutăţile ce se pot ivi pe NET şi atunci când este cazul dacă putem găsi ceva care să fie de nouă factură, postăm, cu rezerva de rigoare, materialele respective. Un dicton spunea ”Să dăm Cezarului ce este al Cezarului...” aşa că preferăm să lăsăm pe istorici să vorbească despre istorie, şi acolo unde descoperim fotografiile oraşului în curgerea lui prin istorie să le postăm spre a face semnele de punctuaţie întru aducerea aminte a celor de azi. Când vom avea mai multe vom trece la lucru... deocamdata adunăm si punem la ”puşculiţa cu *.jpg-uri” ceea ce e şi nu a prins încă formă. De aceea ţi-am urat succes la adunat imagini, poate ca de la tine, de la prietenii tăi şi cu contribuţia modestă ce o putem aduce, vom face în viitor ceva mai mult decât există azi... Cu respect, Pluttonia.

    RăspundețiȘtergere
  15. Clădirile englezești dintre b-dul Tomis (fost Carol) și str. Răscoalei din 1907 (fostă Scarlat Vârnav), din 1870, NU sunt cele mai vechi din oraș. Mai vechi cu aproape un deceniu sunt geamia Esmahan Sultan și Biserica Greacă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Cristi, referitor la clădirile englezesti de pe Str Scarlat Varnav, am scris in anumite comentarii folosindu-ne strict de datele ce le-am avut la dispozitie din internet. Am coroborat anume informatii am înlăturat (pe cat posibil) redundantele si am postat cu părerea formata ca am respectat cronologia unor stări din istoria Constanţei. Referitor la ceea ce ne-ai spus, nu dorim sa facem o problema de susţinere a unor argumente in mod imperativ si unilateral, dar am socotit sa punem in continuare cateva relevanţe pe care le putem gasi în documentele vremii:

      Moscheea Hunchiar (1867) si Moschea Carol I (1913) sunt în Constanta - Esmahan Sultan este in JUDETUL Constanta, adica la Mangalia.

      Geamia Esmahan Sultan
      Localitatea: Mangalia
      Adresa: Str.Oituz nr.1
      Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-II-m-A-02901.01

      Geamia este ridicata de sultanul Selim II (1566-1574), dandu-i numele fiicei sale Esmahan si data in folosinta in 1590. Are un stil aparte fata de constructiile de cult turcesti din Dobrogea, intrarea in geamie fiind precedata de o veranda acoperita.Constructia este facuta din piatra cioplita, in stil maur, de mesteri pietrari turci.Veranda este sustinuta de coloane de lemn cu capitele sculptate simplu.

      Biserica greaca
      http://www.elpis.ro/pdf/monumente-grecesti-constanta.pdf
      Biserica greaca a fost construita intre anii 1863-1865 dupa planurile arhitectului
      grec Ioan Teoharidis. Este realizata cu marmura adusa din Grecia.
      Biserica greacă din Constanţa este prima biserică din oraş. Biserica catolică a
      fost înfiinţată în 1872, cea armeană, în 1880, abia în 1895 se inaugurează prima
      biserică românească, iar în 1907, cea bulgară.


      Orasul Nou - orasul englezesc..
      http://constanta-imagini-vechi.blogspot.ro/2012/04/constanta-un-nume-de-pe-terra.html

      Linia de cale ferata Cernavoda-Constanta a fost inaugurata în 1860. Exista (firesc) Gara Constanta si cladirile anterior construite de catre englezi pentru a deservi societatea DBSR

      Preotul francez E. Bore i-a scris în septembrie 1863 lui Camille Allard: „Printr-o agreabilă coincidenţă, am trecut prin Küstendje în mână cu mica Dvs. lucrare despre Dobrogea... Lucrurile s-au schimbat de atunci şi s-au schimbat în bine. Ştiţi că o companie engleză a început şi terminat un drum de fier de la Küstendje la Tchernavoda. Acest prim oraş mărindu-se mult, pare a avea viitor. Se lucrează activ la formarea unui port protejat de un mol avansat în mare. Numărul clădirilor care vor depozita cerealele din Bulgaria şi Valahia creşte continuu. Circuitul mai lung prin Sulina este astfel evitat. Când cheurile vor fi terminate, va fi şi mai uşor de încărcat şi de comunicat cu oraşul care încearcă să se europenizeze. Calea ferată care transportă materialele de construcţie pentru port, transportă şi cerealele, care sunt principalul articol de comerţ. Englezii şi-au construit pe ţărm uzinele şi magazinele într-o ordine care le face cinste. Distanţa de la Küstendje la Tchernavoda se face în mai puţin de două ore şi se trece prin mai multe sate care au încă, într-adevăr, un aspect foarte mizerabil, dar care în timp vor avea mari beneficii graţie acestei excelente căi de
      comunicaţie".
      Asa ca lasam aceste date sa fie evaluate ca fiind veridice... Oricum... Constanţa are (încă) şi clădiri mai vechi de un secol... Mulţumim pentru interesul tău faţă de subiectele ce sunt aici.

      Ștergere
  16. la cinematograful Majestic-str. Cuza Voda- se dadeau majoritate filme de aventuri, cowboys, etc... Tin minte precis numele cinematografului VOX, nu mai stiu pe care strada. un fost constantean 1933-1942

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. După 1947, când funcționau cinematografele ”23 August” (pe Bd. Tomis) și ”Vox”, acestea rulau concomitent același film dar cu un decalaj de o bobina sau două. Bobinele erau trimise de la ”Vox” la ”23 August” prin câte un curier. Când existau disfuncții tehnice, se oprea proiecția la ”23 August” în așteptarea bobinei de film. Tatăl meu, având bicicletă și fiind în apropiere de sala ”Vox” era solicitat uneori să ducă mai repede bobina cu pricina... Mi-a povestit ca sala ”Vox” se afla pe str Gen. Manu la intersecția cu Str. Grivița ... Undeva în spatele bisericii Adormirea.

      Ștergere