duminică, 27 mai 2012

CONSTANŢA - 31 mai 2012 - 99 de ani sub lumina minaretului Marii Moschei (Kral Camisi)

Crestinii ca si musulmanii se închina unui singur Dumnezeu.
Regele Carol si-a slujit poporul fara de osebire între supusii închinatori ai Sfintei Cruci sau lui Allah.

La ilaha illal lahu Muhammadum rasulul lah.
”Nu exista alt Dumnezeu decâ
t Allah, Muhammad (pubh) este mesagerul lui Allah"

Islamul nu este doar un crez, o religie, ci un mod de viaţă complet. El se bazează pe Legea (Sharia), idealul şi calea trasate de Allah, transmise prin Coran (Cuvântul divin), pe tradiţia orală cu privire la viaţa, faptele, hotărârile şi spusele Profetului (hadith) şi pe deducţiile analogice (qiyas) formulate de iniţiaţii acceptaţi potrivit regulilor (figh) şi consensului comunitar.

Moscheea este un lăcaş reprezentativ şi impresionant al arhitecturii musulmane şi reprezintă Islamul.

Până în secolul al XI-lea trăsăturile esenţiale ale moscheii a fost de inspiraţie arabă. Odată cu apariţia otomanilor ca închinători a lui Allah moscheea a cuprins un plan mai cuprinzător, păstrând elementele cerute de cult. În orice moschee există o nişă goală numită ”mihrab”. Acesta se află pe peretele orientat spre Mecca, perete ce poartă denumirea de ”quibla” (quiblah). Musulmanii se aşează pentru rugăciune cu faţa spre acest perete.

Opus lui este peretele pe care se găseşte uşa principală de acces în moschee.

Intrând în lăcaş cu faţa spre Ka'ba (în arabă înseamnă cub şi este un monument de formă aproape cubică situat în centrul Marii moschei, Al-Masğid al-Harām (Preasfânta Moschee) din Mecca) la dreapta mihrab-ului se află minbarul (minber). Este constituit sub forma unei scări dreapte cu baldachin, închisă privitorului. Este destinat predicatorului.

Decoraţia (in religia islamică este interzisă reprezentarea chipului cioplit) face parte organică atât din structura monumentului cât şi ca artefacte caligrafice.

Concepţia şi vocaţia pentru frumos a Islamului se exprimă în cu precădere prin culoarea picturilor cu motive predominant fitomorfe.

Moscheile sunt decorate îndeosebi cu ceramică, sculptură în relief plat şi caligrafie.

Covoarele sunt deosebite atât prin valoarea lor ca obiecte de cult cât şi materială.

Există puţine elemente de mobilier. Acestea sunt tribunele pentru dascăli sau cititori din Coran (dekke), împrejmuirile (maksura), pupitrele pentru Coran (rahle), dulapurile din perete.

În exteriorul sălii de rugăciune (haram) se află de obicei o curte interioară (sahn) cu portice.

Conform ritualullui rugăciunii înainte de intrarea în moschee musulmanii se spală în locuri cu apă pentru abluţiuni (abdest).

Din minaretul înalt (moscheile au unul sau mai multe turnuri, aflate de obicei pe colţ), muezinul plasmodiază chemarea (adhan) la rugăciunile zilnice ale sallah-ului vestind totodată orele de închinare. Strigarea muezinului, numită ezan, se rosteşte în limba arabă şi are o formulare unică pentru întreaga lume islamică. Marea moschee (djami) din aşezările urbane este „loc de adunare a comunităţii pentru oficierea rugăciunii, ascultarea predicii, meditaţie, învăţământ coranic pentru copii şi dezbaterea chestiunilor publice”. În apropierea acesteia se află, de obicei, reşedinţele conducătorului. În cartiere se ridică de către comunitate sau familii de ctitori, mici moschei denumite mescid (în turcă), masdjid (în arabă). Cuvântul îşi are etimologia în limba arameică şi înseamnă loc de rugăciune.

CONJUNCTURI ISTORICE

Dobrogea a reintrat în cadrul statal românesc în urma Războiului pentru Independenţă (1877 - 1878) şi a fost statuată în urma hotărârilor Congresului de Pace de la Berlin (13 iunie - 13 iulie 1878).

După retragerea administraţiei româneşti din cele trei judeţe din sudul Basarabiei - Ismail, Cahul şi Bolgrad la 1 octombrie 1878 a urmat la data de 14/26 noiembrie preluarea Dobrogei de către statul român. Prin Proclamaţiunea M. S. Regale către Dobrogeni citită cu ocazia ceremoniei de la Brăila acesta arăta deschiderea României pentru emanciparea noilor săi supuşi(1).

Domnitorul Carol I dădea în acelaşi context dispoziţiuni pentru armată printr-un Ordin de zi memorabil(2).

În anul 1905 în urma unor demersuri laborioase ale diplomatiei române se obţine semnarea de către Sultanul Abdul Hamid II a unui decret imperial (iradea) prin care creştinii din Peninsula Balcanică aflată sub controlul Înaltei Porţi au căpătat drepturi mai largi. Ca urmare, România se angaja să asigure supuşilor săi musulmani facilităţi, inclusiv prin ridicarea unor locaşe de cult. Acest lucru avea însă să se concretizeze ceva mai târziu sub domnia succesorului sulatnului Abdul Hamid II, Mehmet V

În şedinţa din 18 mai 1905, Adunarea Deputaţilor avea să voteze un buget iniţial de 120.000 lei „pentru construcţiunea unei moschee în Constanţa”. Ca în orice situaţie de acest gen, costurile au fost depăşite(3).

Vechea moschee Sultan Mahmud urma sa fie dărâmată.

ÎNCEPEREA CONSTRUCŢIEI

După ce la Bucureşti fusese ridicată în 1906 moscheea din cadul Marii Expoziţii organizată cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, la data de 24 iunie 1910 a avut loc solemnitatea de punere a fundaţiei a moscheei din Constanţa(4).

Cea mai mare moschee din Dobrogea, a fost construită de Statul Român, la voinţa expresă a regelui Carol I înlocuind geamia „Sultan Mahmud”, ridicată în perioada 1822(23)-1825 de către comandantul militar al oraşului din acea perioadă, Hafuz Hussein Paşa.

Referitor la eveniment ziarului „Drapelul” consemna:

„Moscheea ce se va ridica la Constanţa, opera dlui arhitect Victor Ştefănescu, va fi zidită în stilul arabo-egiptian, al cărui fast decorativ cadrează atât de bine imaginaţia caldă şi exotică a orientalilor adepţi ai lui Mahomed.”

Pentru a studia arhitectura islamică, Victor Ştefănescu a efectuat un studiu al aşezămintelor de cult musulmane deplasându-se în Turcia şi vizitând mai multe oraşe; a fost bine primit la Istanbul, unde i s-a dat o suită spre a călători şi a cunoaşte monumentele care l-au interesat.

Moscheea se compune din două părţi: o curte interioară cu două portice, în care credincioşii se pot adăposti şi spăla picioarele înainte de a-şi începe rugăciunea şi moscheea propriu-zisă.

Suprafaţa totală a moscheei va fi de 458 m. p., înălţimea cupolei de 25 m., cu un diametru de 8 m., iar înălţimea minaretului de 45 m.

Construcţia va fi de piatră şi cărămidă, exceptîndu-se cupola şi minaretul, care vor fi din beton armat.

Portalul principal al moscheei va fi de piatră de Dobrogea.

Uşa de acces a lăcaşului va fi de marmură neagră cu încrustaţii de bronz.

Coloanele interioare se vor ciopli din marmură de Câmpu-Lung (Mateiaş). Vârfurile cupolei şi minaretul vor fi acoperite de aramă aurită. Păreţii interiori vor fi ornamentaţi cu versete din Coran pe fonduri aurite, iar restul păreţilor îmbrăcaţi cu faianţă galbenă şi verde.

Detalii de interior

Întreaga clădire va fi încălzită cu ajutorul unui calorifer care va fi încălzit cu două sobe dispuse în subsolul clădirii.

Sobele cu care se va face încălzirea clădirii au fost comandate la Frankfurt

Dispunerea coşurilor de la sobe făcea parte integrantă din clădire fără a provoca distonanţe .

Instalaţia de iluminat se va baza pe un lustru în bronz antic şi cu lumină electrică.

De asemenea, partea de sus a minaretului va avea o coroană de 50 de lămpi electrice, care vor lumina turnul cu ocazia sărbătorilor Ramazanului.

Costul întregii clădiri va fi de circa 250.000 lei.”

Referitor la ceremonia începerii construcţiei acelaşi ziar consemna:

”În ziua de Joi 24 Iunie, cu trenul de 6 ore dimineaţa, a sosit în oraşul nostru Spiru Haret, Ministrul cultelor şi Seffa-bey, Ministrul Turciei în Capitală, însoţiţi de d-nii Teodoru, Secretar general al Ministerului Cultelor şi Gârboviceanu, Administratorul Casei Bisericei, pentru a prezida solemnitatea punerei pietrei fundamentale a moscheei ce se va construi de guvernul român în localitate. La descindere din vagon, vizitatorii au fost primiţi de către d-nii Prefect Ghica, Hacık Efendi Papazian, consul otoman, Poliţaiul Paladi şi alte persoane oficiale.

De la gară d. Ministru Haret, împreună cu invitaţii săi, s'au dus la prefect, unde li s'a servit ceaiul. La ora 8/4 au plecat din gară cu un tren special la băile Mamaia. Aci au vizitat plaja, pe care au admirat-o. La 9'A s'au oprit cu trenul la gara din strada Carol, de unde s'au dus de au vizitat şcoala musulmană. D. Ministru Spiru Haret s'a interesat foarte mult de mersul şcoalei musulmane şi a pus întrebări la diferiţi elevi, fete şi băieţi.

A făcut o frumoasă impresie un mic elev din cl. I primară, care a recitat cu multă claritate şi într'o românească curată o poezie patriotică. D. Ministru a promis tot concursul şi tot sprijinul casei şcoalclor pentru a se aduce îmbunătăţiri şcoalei musulmane. D. prefect a dăruit 20 lei, pentru a se cumpăra fesuri elevilor săraci.

De la şcoala musulmană d. Ministru însoţit de d. Prefect şi de toţi invitaţii, s'au dus de au vizitat Cazinoul cel nou, precum şi grădina de pe Bulevardul Elisabeta.

La ora 11 au sosit la locul unde se construieşte moscheia, care era frumos pavoazat cu verdeaţă şi drapele. Acolo se aflau toate persoanele oficiale şi invitaţii, elevii şcoalei musulmane precum şi toţi soldaţii musulmani din garnizoana Constanţei. Au făcut o frumoasă impresie toţi aceşti soldaţi musulmani în ţinută adevărat ostăşească.

Serbarea a început prin cetiri din Coran de către Hatipul Moscheiei şi rugăciuni zise în limba turcă de către Muftiul judeţului.

Muftiul Hafus Rifat şi prefectul Ion Ghica

După rugăciuni au început cuvântările. Muftiul judeţului, în limba română, mulţumeşte M. S. Regelui şi guvernului român pentru clădirea acestei moscheie, cimentând astfel pentru totdeauna puternica frăţie şi dragoste dintre românii şi musulmanii din Dobrogea. Roagă pe Creator pentru fericirea României şi a Dinastiei.(5)

Muzica intonează imnul regal şi apoi intonează imnul M. S. I. Sultanului”.

După Muftiul judeţului, a vorbit d. Prefect Ghica(6).

Concomitent s-au adresat telegrame din partea notabilităţilor musulmane către Regele Carol (7).

Ministru Haret a recunoscut în cuvântarea domniei sale că elementul musulman a fost întotdeauna supus şi devotat către ţară şi dinastie. S-a arătat fericit că prezidează solemnitatea.

Un prea frumos discurs a fost rostit, într-o admirabilă limbă românească şi cu adevărat avânt oratoric, de către d. Amet Curt Molia, institutor din Medgidia şi absolvent al Seminarului Musulman din acel oraş.

Domnul deputat Petre Gârboviceanu, administratorul Casei Bisericeşti, citeşte documentul scris pe pergament, care apoi e semnat de toate persoanele oficiale şi de invitaţi. Aşezând pergamentul, domnul Ministru Haret, E. S. Seffa-Bey, Ministrul Turciei şi Prefectul Ghica, au cimentat şi fixat piatra fundamentală.

Serbarea s'a sfârşit la ora 12 1/2 când toţi invitaţii au pornit la vila Reynier, unde a avut loc un banchet de 32 tacâmuri. Pe lângă d. Ministru Haret, care avea la dreapta sa pe E. S. Seffa-Bey, ministru plenipotenţiar al M. S. Sultanul la Bucureşti şi d. Prefect, care avea la dreapta sa pe domnul consul otoman din Constanţa, au mai luat parte toţi invitaţii d-lui Ministru şi următoarele persoane reprezentând pe musulmanii din Constanţa: Muftiul judeţului Constanţa, Cadiul Tribunalului Mahomedan, Hatipul Constanţei, Abdula Hagi Zaid, consilier comunal, Mahmud V. Celebi, consilier judeţean, Izet Ali Cadâr şi Refic Ali Cadâr, locotenenţi din reg. Constanţa şi Amet Curt Molia, institutor din Medgidia.

La şampanie s'au ţinut următoarele toasturi: D. Ministru Haret pentru M. S. Regele, E. S. Seffa-Bey pentru M. S. Regele Carol, d. Haret pentru M. S. I. Sultanul. După aceste toasturi muzica militară a intonat imnul regal român şi imperial turc...”.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Pe timpul ridicării lăcaşului au fost făcute mai multe fotografii. Unele sunt executate chiar de Victor Ştefănescu.

În anul 1912 se încheiase ridicarea clădirii principale. Se executau lucrările de finisare la interior.

A început imediat după aceea ridicarea minaretului. Soluţia aparţinea marelui inventator român Gogu Constantinescu.

Cupola şi minaretul au fost realizate din beton armat.

La finalizarea construcţiei aceasta reprezenta un deosebit impact pentru cartierul Peninsulei constănţene.
O serie de fotografii cu repere uşor de fixat prezintă imaginea noii geamii în comparatie cu cea veche.

Fotografiile sunt realizate având ca subiect statuia poetului Ovidiu pe vechea sa locaţie din Piaţa Independenţei.

După cum se observă, piaţa era destul de animată. Poziţia moscheei era bine determinată de prezenţa minaretului deşi corpul clădirii nu se vedea aproape deloc.

Piaţa Independenţei era locul de deschidere al străzilor principale spre partea terminală a peninsulei.

din punct de vedere al accesului spre  cea mai sudică parte a peninsulei constănţene piaţa era un loc obligatoriu de trecere.

În fotografia de sus se observă în partea din stânga clădirea Hotelului Mercur (Sediul actualei BNR din Constanţa)

INAUGURAREA MOSCHEEI

Vineri, 31 mai 1913, la Constanţa a avut loc inaugurarea marii moschei, în prezenţa familiei regale, a oficialităţilor şi a unui numeros public.

Ziarul ”Universul” (autor A. H. Artinoff ) din Bucureşti făcea un raport amănunţit al acestei festivităţi:
„Cu deosebită solemnitate s'a făcut azi, inaugurarea Moscheei Melik (Regală) de aci în prezenţa Suveranilor.
In vederea solemnităţei au sosit azi dimineaţă cu vaporul România, din Constantinopol, Excelenţa Sa dl. Mamut Esad Efendi, trimisul Sultanului şi ministrul turc al Cadastrului, însoţit de hatipul (protopop) Ali Sadedin Efendi, de la Geamia Erialtâ şi de muezinii Hafus Gemal Efendi de la Geamia Ak Saraî şi Hagi Hasan Efendi de la Geamia Ciopri-Basi din Constantinopol.
De asemenea au mai sosit şi dl. Take Ionescu, ministru de interne ad interim la Culte, însoţit de dl. Ciorăneanu, şeful său de cabinet şi Excelenţa Sa, Seffa Bey, ministrul Turciei la Bucureşti, împreună cu dl. Hasad Bey, consilier de Legaţie.

Preparativele: Dl. primar Mircea Solacolu, spre a da o mai mare însemnătate solemnităţei, n-a cruţat nici un mijloc pentru decorarea moscheei, cât şi a împrejurimilor cu stindarde tricolor şi ghirlande de verdeţuri.

Asistenţa. Deşi solemnitatea era anunţată pentru ora 12 şi jumătate d. a., totuşi încă de la ora 9 şi 30 dim., mii de persoane staţionau pe trotuarele din faţa moscheei, a străzii G. Gr. Cantacuzino şi Piaţa Independenţei.

Reprezentanţii musulmani ai localităţilor din judeţele Dobrogei.

Pe trotuarul din faţa moscheei iau loc elevii Seminarului Musulman din Medgidia, în frunte cu dl. Alecu, directorul, elevii şcoalei musulmane de aici, soldaţii de naţionalitate turcă din diferite corpuri de trupă de aici.

Pe rând sosesc persoanele oficiale şi notabilităţile oraşului, cari iau loc în interiorul geamiei.

Foto - ministrul Take Ionescu şi prefectul Irimescu

Din asistenţă remarc pe dl. ministru Take Ionescu, Kadrı-Bey, consul general otoman, prefect Irimescu, primar Mircea Solacolu, Lowensohn, viceconsul otoman, corpul consular, afară de reprezentanţii statelor balcanice, generalii Mavrocordat, mareşalul Curţei Regale, Culcer, comandantul Corpului 5 de Armată, Basarabescu, comandantul brigăzei de artilerie, Pretorian, comandantul brigăzei de cavalerie, Berlescu, comandantul jandarmeriei rurale, generalul în retragere Gigurtu, senator dr. A. Pilescu, deputat T. Cănănău, C. Rădulescu, directorul prefecturei, Panaitescu, directorul Siguranţei Generale a Statului, inspectorul de poliţie Popp, inginerul arhitect Niculcea, arhitect Ştefănescu, d-nii Sadoveanu şi Bărcănescu, iar în partea rezervată doamnelor, am remarcat pe d-nele Kadri-Bey, general Berlescu, Irimescu.

Sosirea reprezentantului Sultanului şi a plenipotenţiarului turc. La ora 12 şi un sfert sosesc într-o trăsură deschisă Excelenţele lor d-nii Mamut Esad Efendi, ministrul Cadastrului din Turcia şi reprezentantul M. S. Sultanului Mohamed al V-lea, Seffa-Bey, ministrul Turciei la Bucureşti şi Esad Bey, consilier de legaţie, care sunt primiţi de prefectul Irimescu, primarul Solacolu şi conduşi în interiorul moscheei în sunetele imnului otoman, cântat de Regimentul 34 Constanţa.

Sosirea doamnelor de onoare şi a aghiotanţilor regali. Tot în acelaşi timp sosesc şi 2 automobile cu d-nele de onoare Bengescu şi Poenaru, cum şi d-şoara Zozo Bengescu şi d-nii generali Mavrocordat, mareşalul Curţei Regale şi colonel Baranga, agiotant regal, cari iau loc pe lângă tronul improvizat din Giamie

Sosirea Suveranilor. În acest timp se aud semnalele sergenţilor de oraş, care anunţă sosirea Suveranului. Nu trec nici 2 minute şi trăsura regală apare în capul străzei. În timp ce muzica militară şi elevii Seminarului Musulman intonează imnul regal, cortegiul regal înaintează în mijlocul ovaţiilor ce nu se sfârşesc şi se opreşte înaintea intrărei în moschee.
Aici M. M. L. L. Regele şi Regina sunt întâmpinaţi de Kadri-Bey, consul general otoman, care îi conduce până în interiorul geamiei şi după ce prezintă Suveranului pe trimisul Sultanului şi pe ceilalţi demnitari, Suveranii iau loc în partea stângă a moscheei, fiind înconjuraţi de demnitarii Curţei şi ai Palatului. M. Sa Regina, conform obiceiului musulman, poartă voal.

Începerea solemnităţii. Imediat după sosirea Suveranilor s'a început oficierea serviciului divin. Predicatorul AH Sadedin Efendi, împreună cu muezinii Hasan Efendi şi Hafus Gemal Efendi au înălţat rugi fierbinţi Creatorului, să binecuvinteze şi să aibă sub paza sa acest sfânt lăcaş.
O impresie profundă a produs asupra Suveranilor şi a asistenţei, ruga rostită de numitul predicator în sănătatea M. M. L. L. Regelui şi Reginei şi a familiei Regale şi pentru prosperitatea poporului român, la care întreaga asistenţă turcă, ca o manifestaţie a sentimentului lor faţă de dinastie şi poporul român, a răspuns prin urări nesfârşite.

Cuvântările. După terminarea slujbei religioase, Ex. Sa Mahmut Esad Efendi, ministrul Cadastrului şi reprezentantul Sultanului, a rostit în limba turcă şi franceză următoarea cuvântare (rezumat):
Sire/ însărcinarea ce mi-a dat M. S. Sultanul de a-1 reprezenta la această solemnitate, este o mare onoare pentru mine. înalta bunăvoinţă a M. Voastre de a prezida această solemnitate constitue o alinare sufletească atât pentru Augustul Meu Suveran, cât şi pentru populaţia musulmană; căci, de unde pretutindeni se dărâmă moschei, aici în ţara M. Voastre se ridică noui locaşuri sfinte pentru noi. Continuând zice: fericiţi sunt turcii care pot trăi sub egida M. Voastre.
Sunt interpretul Islamismului şi în numele lui depun la picioarele M. Voastre urările cele mai re­spectuoase ca să trăiţi încă mulţi ani şi fericiţi, cu întreaga dinastie, pentru binele şi prosperitatea aces­tei frumoase ţări.

Excelenţa Sa Sefa-Bey, ministrul Turciei, mulţumeşte M. Sale pentru dovada de dragoste ce o dă asistând la solemnitatea inaugurare! acestei moschei.

Spune că M. Sa Sultanul a binevoit ca prin reprezentantul său să exprime M. Sale Regelui, înaltele sale mulţumiri pentru protecţia şi solicitudinea ce a ară
at întotdeauna populaţiei musulmane din Dobrogea.

Răspunsul M. S. Regelui M. Sa Regele, răspunzând, a mulţumit şi totodată a rugat pe dl. ministru al Cadastrului ca ducându-se la Constantinopol, să asigure pe M. Sa Sultanul de amiciţia ce M. Sa Regele nutreşte pentru el, precum şi simpatia ce o are pentru naţiunea musulmană.
Doreşte Imperiului Musulman prosperitate.

D. Hafus Rifat, muftiul judeţului, mulţumeşte de asemenea Suveranilor pentru solicitudinea ce au arătat populaţiei musulmane şi i-a asigurat de devotamentul neţărmurit ce turcii din Dobrogea conservă Dinastiei şi Ţărei Româneşti.

M. S. Regele răspunde că se simte fericit că ia pentru prima oară parte la solemnitatea inaugurărei unei moschei şi va lua sub înalta sa protecţie populaţia musulmană şi va da mijloacele necesare pentru întreţinerea moschee! şi a personalului ei.

Sfârşitul Solemnităţii Terminându-se cuvântările, M. M. L. L. fac cerc cu persoanele prezente, cu care se întreţin câteva minute. În acest timp dl. Kadri-Bey, consul general otoman de aici, predă Suveranilor un prea frumos şi scump covor de Persia, de culoare roză, dar dat de M. Sa Sultanul Mohamed al V-lea, M. S. Regelui, pentru care Suveranul, vădit mişcat de această delicată atenţie, roagă pe dl. ministru turc al Cadastrului să exprime Sultanului înalta sa mulţumire.

După aceasta, eşind în curtea moscheei, M. M. L. L. împreună cu reprezentantul Sultanului şi celelalte persoane au fost fotografiaţi de fotograful Ioanide din Piaţa Independenţei, după care Suveranii, luându-şi rămas bun de la oaspeţi, au plecat la Pavilionul Regal din Port spre a lua masa, iar oaspeţii turci la Hotelul Carol I.

Cu ocazia inaugurărei acestei moschei, comunitatea musulmană a tăiat mai mulţi berbeci care, după ritul mahomedan, au fost aduşi jertfă, iar carnea lor s'a împărţit la populaţia săracă.
Solemnitatea a decurs în cea mai perfectă ordine, aceasta şi datorită măsurilor energice luate de dl. Panaitescu, directorul Siguranţei, inspectorul de poliţie Pop şi subalternilor lor”.

Evenimentul inaugurării marii moschei a mai fost prezentat, după cume era şi firesc şi de alte publicaţii.(8)

A doua zi, Regele a revenit, relatează ziarului ”Universul”:
„O nouă dovadă de simpatie şi interesul ce poartă Suveranul nostru populaţiunei musulmane este vizita ce M. Sa a făcut azi nouei moschei din localitate.
Deşi M. Sa a prezidat eri inaugurarea acestei moschei, totuşi eri neputând-o inspecta în mod amănunţit, şi-a anunţat pentru azi vizita pe care a făcut-o la ora 6 jum. d. a. însoţit de d-l colonel Baranga, adjutant regal şi I. Panaitescu, directorul Siguranţei Generale unde a fost primit de d-l Cadri Bey, consul general otoman, prefect Irimescu, primar Mircea Solacolu (pentru a-l întîmpina pe rege, la intrarea în moschee s-au mai aflat arh. V. Ştefănescu, inginerul Victor Ionescu. D-l Cadri Bey, consulul general otoman din localitate a înmânat azi următoarele decoraţiuni din partea M.S. Sultanului, persoanelor de mai jos:

Dlui primar Mircea Solacolu ordinul OSMANIE în grad de ofiţer

Foto Arh. Victor Ştefănescu.
Dlor Arh. Niculcea şi Ştefănescu ordinul MEDJIDIE în grad de comandor.

Ziarul ”Minerva” consemna în plus următoarele:

”...Înainte de plecare M. Sa făcând cerc cu întreaga asistenţă s'a întreţinut cu d-l primar Solacolu, care a explicat Majestăţii Sale planul nouilor alinieri ce se vor face pentru a se deschide o frumoasă piaţetă în jurul moscheei, precum şi a nouei străzi ce se deschide conform planului de aliniere în faţa întrărei principale, care stradă permite ca faţada întreagă a moscheei să fie văzută din Piaţa Independenţei.
Întrebând de costul exproprierilor ce se vor face pentru deschiderea acestei străzi şi formarea piaţetei, I s'a răspuns că aceste exproprieri sunt evaluate de către Serviciul technic al comunei la 400.000 lei, întrucât în faţa moscheei sunt două clădiri noui.
M. Sa şi-a exprimat speranţa că aceste lucrări vor putea fi executate în curând din împrumutul de 5 milioane ce s'a aprobat ca să contracteze comuna Constanţa, pentru marile lucrări de edilitate în care intră şi digul din partea de Nord-Est a oraşului, ştie că figurează şi suma de 300.000 lei, necesară lucrărilor de aliniere din împrejurimile moscheei ”Melik”.(9)
Primăria oraşului a oferit aseară oaspeţilor turci o masă la hotel Carol.
Astă seară au fost invitaţi la masă la Palatul Regal, pe lângă alte persoane, dn” Cadri Bey, consul general otoman, Mamut Esad Efendi, ministrul Cadastrului, Seffa Bey, ministrul plenipotenţiar turc la Bucureşti, hatipul Ali Sadedin şi cei doi muezini”.

Cheltuielile legate de desfăşurarea evenimentului au necesitat fonduri suplimentare. Ca urmare s-au făcut imediat cereri de suplimentare a bugetului alocat anexându-se şi documentele justificative.

Moscheea a devenit un loc de unde mulţi din cei interesaţi puteau să facă diverse fotografii sau să ia aminte asupra Constanţei în toată splendoarea sa.

Piata Independenţei şi zona peninsulei avea de data aceasta o altă perspectivă

Începând cu Victor Stefănescu în cei 99 de ani de la construcţia sa Marea Moschee a fost obiectul de atenţie al mai multor artişti plastici care în diverse tehnici au imortalizat în viziune proprie splendoarea acestui monument de arhitectură.

Lucrărie grafice sunt expuse în diferite muzee sau galerii de artă.

Moscheea Carol I numită de către credincioşii musulmani Kral Camii rămâne răbdătoare, ca şi statuia lui Ovidiu din imediata vecinătate, să aştepte vremurile ce vor veni. În anul 2013 va ajunge să împlinescă un secol de existenţă.

NOTE:

(1) Proclamaţia regelui Carol I - Brăila 14 nov. 1878.
„... Locuitorilor de orice naţionalitate şi religiune, Dobrogea, vechia posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte cele mai sfinte şi cele mai scumpe bunuri ale omenirei: vieaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legiuta pedeapsă.
Locuitorilor musulmani, dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune. Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române; ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănelc războiului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit de a vă desvolta buna stare morală şi materială.
Armata română care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii şi al păcii...”.

(2) - Ordinul de Zi către armata română care prelua sub control Dobrogea - Brăila 14. nov. 1878
„Ostaşi!
Marile Puteri Europene, prin tratatul din Berlin, au unit cu România Dobrogia, posesiunea vechilor noştri Domni.
Astăzi, voi puneţi piciorul pe acest pământ care redevine ţară română.
Voi nu intraţi în Dobrogia ca cuceritori, ci intraţi ca amici, ca fraţi ai unor locuitori cari de acum sunt concetăţenii voştri.
Ostaşi! în noua Românie, voi veţi găsi o populaţiune în cea mai mare parte română. Dar veţi găsi şi locuitori de alt neam, de altă religiune. Toţi aceştia, devenind membri ai Statului român, au drept de o potrivă la protecţiunea, la iubirea voastră.
Între aceştia veţi afla şi populaţiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu, cu dinadins vă recomand a le respecta...”.

(3) - Ziarul ”Universul” (autor A. H. Artinoff ) - ... Câteva note asupra construirei moscheei:
”... guvernul nostru, drept recunoştinţă către cel turc, pentru iradeaua dată prin care se recunoaşte ca naţionalitate de sine stătătoare elementul aromân din Macedonia, a construit această măreaţă moschee în locul celei vechi, care a costat peste 400 mii lei (acestea sunt costurile finale, care au depăşit cu mult estimările iniţiale, situate în jurul valorii dc 200.000 lei ). Planurile acestui locaş, care e un adevărat capo de operă arhitectonică, au fost întocmite de dl. arhitect V. Ştefănescu, iar lucrarea a fost executată de inginerul arhitect Niculcea.
Fundaţia a fost pusă în Maiu 1910; clădirea în stil maur a fost terminată în Martie a.c; atât minaretul, cupola, cât şi bolţile sunt în întregime de beton armat.
Interiorul până la o înălţime de 2 m. şi ceva e îmbrăcat în faianţă făcută după modul faianţelor din Brusa (Asia Mică). în curtea moscheei, în ambele laturi sunt cişmele pentru ca, credincioşii, conform ritului mahomedan, să-şi cureţe mâinile şi picioarele înainte de a se ruga.
În interiorul moscheei pe altar se află 2 sfeşnice de argint masiv, înalte de câte un metru, iar pe jos mai multe covoare foarte scumpe, oferite de Sultanul Turciei. ”

(4) - Actul de fundaţiune al moscheei era redactat în limbile română şi turcă- 24 iunie 1910
„Prin graţia şi ajutorul lui Dumnezeu, pusu-s'a piatra fundamentală a acestei Moschei, astăzi (24, locul este lăsat liber pentru înscrierea datei corecte ) Iunie 1910, aducând mulţumiri Celui A-Tot Puternic, cum şi salutări Tuturor Profeţilor Săi, după ce am făcut călduroase rugăciuni pentru gloria şi mărirea Regatului României.
Moscheea aceasta, care poartă numele răposatului Sultan Mahmud şi zidită în principalul cartier al oraşului Constanţa în anul 1823 de către decedatul ctitor Hafuz Hussein Paşa (Afâz Hussein Paşa în documentul manuscris ), conform cu Fetvaua sancţionată de Şeih-Ul-Islamat din Constantinopol a fost dărâmată şi reconstruită mai măreaţă sub fericita şi glorioasa Domnie a MAJESTĂTII SALE REGELUI ROMÂNIEI CAROL I şi a soţiei sale REGINA ŞI DOAMNA ELISABETA; moştenitorii tronului fiind A. S. R. PRINCIPELE FERDINAND şi A. S. R. PRINCIPESA MĂRIA (în documentul manuscris nu se face referire decât la Regele Carol I); Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne fiind Dl. I.I. C. BRĂTIANU; iar Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Dl. SPIRU C. HARET; Administrator al Cassei Bisericii dl. PETRU GÂRBOVICEANU; Muftiu al judeţului Constanţa Dl. HAFUZ RIFFAT; Arhitect-diriginte Dl. VICTOR G. ŞTEFĂNESCU şi Antreprenor Dl. Inginer NICULCEA (în documentul manuscris nu este menţionată decât funcţia ministrului Instrucţiunii Publice ).
După ceremonia făcută în prezenţa Autorităţilor Civile şi Spirituale, acest document investit cu formalităţile uzitate, a fost pus în temelia acestei Moschei, situată în strada Gh. Gr. Cantacuzino, colţ cu strada Băilor.
Ne reguăm lui Dumnezeu ca această Moscheie să fie terminată cu succes şi să fie ferită de orice primejdie şi să servească pentru binele şi fericirea credincioşilor mahomedani din Constanţa, [în manuscris:...succes şi s'o prezerve de orice sinistru şi catastrofă.
Acest document a fost aşezat de către Domnul Muftiu al judeţului Constanţa în piatră sculptată, având o cuvertură (capac) ].
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

(5) - Cuvântarea muftiului Hafuz Rifat-Efendi, la punerea pietrei fundamentale a moscheei din Constanţa.
„Domnule Ministru,/ Onorată Adunare, în primul rând, datori suntem de a înălţa pioase mulţumiri Celui A-Tot-Puternic, că ne vredniceşte astăzi să asistăm la această măreaţă solemnitate, adică la punerea pietrei fundamentale a unei moschee, locaş de rugăciuni al credincioşilor musulmani şi care locaş va fi un falnic monument al ţărei, demn de această localitate istorică, care în zilele de restrişte a servit de azil nemuritorului poet Ovidiu, una din măreţele figuri romane.
Această nouă moschee în construcţiune se clădeşte pe urmele unei vechi geamii, care şi-a luat începutul în anul 1823 (alte documente propun anul 1822 ), pe timpul domniei Sultanului Mamut.
Pe acea vreme era pe aci comandant al oraşului Constanţa, răposatul Hafuz Hussein Paşa, un om foarte religios. Sentimentul său de pietate l'a determinat ca aci, pe aceste temelii, cu propria sa cheltuială, să ridice fosta geamie (iată numele ctitorului ) şi a fost dedicată Sultanului de pe atunci Mamut, în calitate de Mare Calif şi în acelaş timp Augustul său stăpân.
Însă vechea geamie Sultan-Mamut nu mai era la înălţimea Constanţei moderne, ştiut fiind că această geamie e situată tocmai în cartierul principal al oraşului, era o îndatorire morală pentru comunitatea musulmană din localitate, ca să-şi aibă şi dânsa o monumentală geamie.
Serbarea religioasă de astăzi constituie şi un important moment istoric, căci punerea în temelie a documentului scris în limba turcă şi română va aminti generaţiunilor viitoare că aci, pe malul Mărei Negre, pe ruinele vechiului Tomis, şi unde astăzi înfloreşte frumoasa Constanţa, sub domnia glorioasă a înţeleptului şi Marelui Căpitan, Majestatea Sa Carol I, se ridică cu cheltuiala Statului Român acest sfânt locaş şi astfel se cimentează şi mai mult şi pentru totdeauna o puternică frăţie şi dragoste între românii şi musulmanii din Dobrogea, fii ai aceleiaşi Patrii.
Ceva mai mult, domnilor, înzestrarea comunităţei musulmane din Constanţa cu o moschee atât de măreaţă de către însuşi guvernul român, va face să tresalte de bucurie inimile credincioşilor musulmani chiar din cele mai îndepărtate unghiuri ale globului pământesc, pentru ca să arate tututror de câtă largă ospitalitate, bună voinţă şi dragoste părintească se bucură aci în România, fiii ţărei fie dânşii de orice neam şi de orice religie.
Pe timpuri şi în mod excepţional, se formase un slab curent de emigrare în elementul musulman din Dobrogea, totuşi guvernul român a curmat repede acel curent, căci el întotdeauna s'a ilustrat prin excelenţă cu măsuri de administraţie bine chibzuite, respectând fiecărui element limba, credinţa şi obiceiurile, împărtăţindu-i pe toţi în mod egal de binefacerile unei egale împărţiri de dreptate şi îndulcind pe cât posibil suferinţele celor slabi.
Astăzi, după pilda voevozilor mari din trecut, marele nostru vievod Regele Carol I, ajutat de luminile patrioţilor săi sfetnici, spre mărirea ţărei pe lângă multe biserici clădite din nou, face a se repara şi înfrumuseţa monumentele vechi religioase şi istorice, care în mare parte fac fala României.
Începutul de astăzi al înălţărei acestei moschei, care este încă o mărturie că Majestatea Sa regele Carol I, cu înaltul său guvern, vrednici şi fideli următori ai virtuţilor strămoşeşti, nu uită a cuprinde în lunga nomenclatură a locaşelor Dumnezeeşti din nou zidite şi pe acelea de altă credinţă.
Cu o fire aleasă şi plină de nobleţă Românul aci la porţile Orientului , dovedeşte lumei că el, respectând credinţa fiecăruia, are şi dânsul dreptul şi că trebuie să fie respectat...
Noi, musulmanii din Dobrogea, iubitori ai bunei noastre patrii, România, respectuoşi ascultători ai sfântului Coran, care ne învaţă muncă continuă, lumină prin învăţătură şi cinste, să ne arătăm şi prin fapte că suntem demni de sacrificiile ce ţara face pentru noi în această direcţiune.
Să ne dăm seama de protecţia înaltă şi binefăcătoare a iubitului nostru Suveran şi a guvernului Său şi, plini de recunoştinţă şi veneraţie, mulţumind tuturor şi în special actualului ministru al cultelor şi instrucţiunei (Spiru Haret ), căruia îi datorăm întru ridicarea acestei moschei, un călduros concurs, să strigăm din tot sufletul şi cu toată sinceritatea:
Trăiască România! Trăiască Majestatea Sa Regele Carol I! Trăiască Majestatea Sa Regina! Trăiască Dinastia Română!”.

(6) - Cuvântarea prefectului Ghica la ceremonia începerii construcţiei moscheei din Constanţa
”Domnule Ministru, Onorată asistenţă,
În mijlocul acestei numeroase şi demne asistenţe, suntem cu toţii adunaţi aci, ca să punem temelia unui aşezământ religios al populaţiei musulmane din Regatul nostru. Şi temelia acestui aşezământ religios, pot spune cu siguranţă, va fi una din cele mai puternice şi mai neclintite, ca devotament, din temeliile pe care se reazimă poporul şi neamul românesc.
Prinosul pe care Statul român îl aduce fiilor săi de religiune mahomedană, este unul din acele acte pioase şi mari, care vor găsi un răsunet puternic în inimile populaţiunei care în anul viitor va veni de se va închina în această moschee (se deduce din alocuţiune că intervalul de construcţie era fixat iniţial la numai doi ani). Prinosul acesta, pe care cu presenţa d-voastre, Domnule Ministru, îl măriţi şi îi daţi adevărata lui însemnătate, va fi unul din acele acte care, prin puterea lui, va lega şi mai strâns populaţiunea dobrogeană pe Patria-mumă.
De aci, de pe locul acesta, sfânt prin menirea lui, pot să vă asigur, Domnule Ministru, că fraţii noştri de religiune mahomedană, nu numai că au meritat, dar aveau dreptul la clădirea de către guvernul ţărei, a unui aşezământ religios, care să fie drept podoabă a credinţei lor; şi acest drept îl aveau prin dragostea lor de Patrie, prin devotamentul lor către instituţiile româneşti şi prin credinţa... cu care au servit şi servesc Ţara care-i adăposteşte. Şirurile acestea de soldaţi cari ne înconjoară, sunt încă o dovadă că nu mai există astăzi nici o deosebire între fiii Ţărei, fie ei creştini, fie ei mahomedani...
Întru aplicarea legilor noastre, n'am găsit absolut nici o rezistenţă din partea populaţiunei mahomedane, ba din contră am găsit o grabă întru ascultare şi un devotament întru supunere la instituţiile Ţărei. Cu această ocazie îmi permit să reproduc aci cuvintele Sultanului Mahmut, şi le reproduc, ca mai ales mahomedanii să ştie, că aceste cuvinte vor fi una din normele mele pentru administrarea populaţiunei mult variate a judeţului.
Nu vreau să recunosc, zicea Sultanul Mahmut, pe musulmani decât la moschee, pe creştini decât la biserică şi pe evrei decât la sinagogă. În afară de templele lor, ei sunt toţi supuşii mei şi au drept cu acelaş titlu la protecţiunea mea şi la dragostea mea părintească.
Moscheea, a cărei temelie o punem astă-zi şi al cărui monument în cîteva zile se va ridica sus spre ceruri, va fi una din acele clădiri ce va putea sta alături cu catedralele noastre cele mai frumoase. Moscheea din Constanţa va fi una din podoabele Dobrogei, una din podoabele ţărei româneşti...”

(7)
Telegrama adresată regelui de către muftiul judeţului.
„Majestăţei Sale Regelui Carol I, Sinaia.
Cu prilejul punerii pietrei fundamentale a nouei Moschee din Constanţa, datorită înaltei Solicitudini şi bunăvoinţei Majestăţei Voastre am înălţat rugi fierbinţi întru a prelungi încă cu mulţi ani Glorioasa Voastră Domnie şi vă rugăm să ne daţi voie a depune la treptele Tronului omagiile noastre de mulţumire, devotament şi veneraţiune. în numele Comunităţii din Constanţa şi Musulmanilor din Dobrogea/ Muftiu/ Hafuz Rifat Abdulgelil.

Răspunsul M. S. Regelui la această telegramă a fost:
Muftiu Hafuz Rifat.
Majestatea Sa Regele a primit cu mulţumire omagiile de credinţă şi de devotament ce-i aduceţi în numele Comunităţei din Constanţa şi Musulmanilor din Dobrogea, cu prilejul punerei pietrei fundamentale a Moscheei din Constanţa şi mă însărcinează a vă aduce la cunoştinţă înaltele Sale mulţumiri.
Adjutant de Serviciu, Locot-Colonel Magheru.

Telegrama adresată regelui de Dl. Mahmud Celebi, membru în Consiliul judeţian, în numele musulmanilor:
Majestăţei Sale Regelui Carol I, Castelul Peleş
În numele musulmanilor dobrogeni adunaţi astăzi la sfânta celebrare a punerei pietrei fundamentale a Moscheei din Constanţa, gîndindu-ne la Marele Căpitan cuceritor nu numai al Dobrogei, dar şi al inimelor musulmanilor, prin înţeleaptă Sa Domnie, autor al ideei clădirei acestui măreţ monument , depun la picioarele Tronului şi al Majestăţei Voastre omagii de recunoştinţă şi profund devotament. Să trăiţi împreună cu Augusta Dinastie şi Familia Regală.
Reprezentant al musulmanilor şi consilier judeţean Mahmud V. Celebi.

Răspunsul M. S. Regelui la telegrama de mai sus:
„Mahmud Velula Celebi/ Consilier judeţean Constanţa
M. S. Regele a primit bucuros călduroasele urări ce-i exprimaţi cu prilejul punerei pietrei fundamentale a Moscheei din Constanţa şi mă însărcinează a vă transmite înaltele Sale mulţumiri precum şi musulmanilor din Dobrogea adunaţi la această celebrare.
Adjunct de serviciu, Locot-Colonel Magheru”.

(8) - Ziarul ”Minerva” transmitea prin corespondentul său, aspecte de la această ceremonie:
„... Inaugurarea fiind anunţată conform ritului mahomedan pentru orele 12 din zi, atât Piaţa Independenţei cât şi împrejurimile moscheei erau ticsite de un numeros public. Minaretul moscheei, precum şi intrarea principală erau împodobite cu steaguri tricolore.
Graţie măsurilor luate de autorităţile poliţieneşti, a domnit cea mai perfectă ordine... Pe deoparte şi dealta a moscheei era înşirată o companie de jandarmi rurali, iar la intrarea propriu zisă din curtea cu fântâni aşteptau d-nii general Berlescu, comandantul Jandarmeriei din ţară şi d-l maior Constantinescu, comandantul companiei din jud. Constanţa.
Interiorul moscheei era ocupat jumătate de către fruntaşii musulmani din judeţele Tulcea şi Constanţa, iar cealaltă parte era ocupată de oficialitate şi persoanele marcante din oraş, printre care... Saint - Sauveur, consul francez, dr. Benzoni, consul italian şi Schmith, consulul Germaniei, d-nii senatori Pilescu şi G. Benderli, deputaţi, ing. Cănănău şi Aurel Solacolu, clerul român din localitate în frunte cu protoereul Protopopescu, d. Dimitriu, preşedintele Tribunalului, cu toţi magistraţii, d-l Pericle Papa-Hagi, inspectorul şcoalelor particulare din ţară, fruntaşii coloniei macedo-române în frunte cu d-l Dabo, corpul avocaţilor şi numeroşi fruntaşi constănţeni.
Tot în moschee mai erau aşezate şi fotoliurile regale, alături de care stăteau ofiţerii superiori ai garnizoanei.
În apartamentul din moschee rezervat cadânelor, luase loc femeile musulmane din localitate în frunte cu d-na Cadri bey. Asistau deasemeni un mare număr dc doamne române între cari d-na general Berlescu, d-na I. Panaitescu, d-na maior Constantinescu etc...
În faţa fotoliilor regale erau d-nii Cadri bey, consulul otoman şi d. Levensohn, cancelarul consulatului turc. Se găseau apoi îngenuchiaţi pentru începerea serviciului religios Afuz - Rifat, muftiul judeţului Constanţa, Ibraim Cadâr, cadiul judeţului, Mehmet Hakie, muftiul judeţului Tulcea şi Sail Mazan, cadiul din Tulcea...
Serviciul Religios
Imediat după sosirea M. M. L. L. Regale, s-a început serviciul religios al inaugurărei moscheei care a fost oficiat de hatipul Ali Sadedin, răspunsurile fiind date de muezinii Hafuz Gemal Efendi şi Hagi Hasan Efendi. Cel din urmă a cântat rugăciunea dela turela minaretului în faţa cetăţenilor din faţa moscheei şi din Piaţa Independenţei. Serviciul religios a luat sfârşit pe la orele 1 după prânz...
Cuvântările
... M. Sa Regele a răspuns din nou, mulţumindu-i muftiului Judeţului Constanţa pentru călduroasele cuvinte ce i s'au adresat. M. Sa spune că se simte fericit că pentru prima oară asistă la inaugurarea unei moschei. Mă voi ocupa, adaugă M. Sa, ca serviciul religios să se facă în mod regulat şi voi dispune să se creeze personalul necesar moscheei.
M. M. L. L. Regele şi Regina au vizitat apoi întreaga moschee admirând cele două mari sfeşnice de argint dăruite de M. S. Sultanul şi covoarele cu cari e tapisată moscheea.
Mai înainte de plecare Cadri Bey, consulul turc din localitate a oferit M. Sa Regina, din partea M.S. Sultanului un superb covor persian, de mare preţ, lucrat în atelierele imperiale... ”.
În după-amiaza zilei următoare Regele Carol a făcut o nouă vizită la Marea Moschee.
Cronicarul ziarului ”Minerva” scria la rândul său:
„M. S. condus de d-nii Mircea Solacolu şi consul Cadri Bey a vizitat cu deamănuntul toată moscheea interesându-se deaproape de soliditatea şi însemnătatea lucrărei. M. Sa şi-a exprimat dorinţa ca şi peretele altarului înjumătăţea lui să fie căptuşit cu mozaic la fel cu jumătatea întregei suprafeţe a jumătăţei interioare a zidurilor.
A admirat cele două sfeşnice uriaşe de argint precum şi covoarele cu care era tapisată întreaga pardoseală a interiorului moscheei, care au fost dăruite de către M. S. Sultanul.
M. Sa a remarcat de asemenea numeroasele versete ale Coranului care sunt gravate cu litere de aur pe diferite coloane de marmoră din altar, a căror traducere o făcea în limba franceză d. Cadri Bey.
....
M. Sa mulţumind d-lui primar Mircea Solacolu, pentru explicaţiunile date şi-a luat rămas bun de la cei presenţi, a părăsit moscheea la orele 7 şi un sfert ducându-se la Pavilionul M. S. Reginei de pe malul mărei.
La orele 8 s-a întors la Palat, unde a avut loc o masă de vre-o 40 de tacâmuri. La această masă au fost invitaţi şi Excelenţa Sa Mamut Esad Efendi, ministrul Cadastrelor, Excelenta Sa Saffa Bey, ministrul Turciei la Bucureşti şi Cadri Bey, consul general otoman la Constanţa...”.

(9) Presa susţine aceste demersuri de sistematizare, pledând pentru adoptarea unor perspective urbane avantajoase.
Unul din ziarele locale făcea referire la locul unde fusese ridicată Marea Moschee:
„O frumoasă clădire este noua moschee, inaugurată de curând. Păcat că e băgată într-un ungher şi strîmtorată de clădiri, în loc de a fi fost izolată, înconjurată de o grădiniţă cu oarecare perspectivă, cel puţin în faţă. Defectul de a nu distribui clădirile publice monumentale în mod artistic îl mai constat în toate oraşele noastre şi înainte de toate în Bucureşti.

 

3 comentarii:

  1. Absolut impresionant,exceptionala culegere de acte ,poze,planuri,care dau un tablou complet acestei impresionante actiuni

    Felicitari

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumim Viorica pentr aprecierile tale... Aşteptam cu interes opinia ta.
    Este grozav cât de oportună poşi fi în reacţii!!!
    Acest articol, după cum ţi-am promis, a fost postat azi şi în ediţia on-line pentru ziua de 28 mai 2012 a ziarului ”Ziua de Constanta”...
    Sper să putem oferi tuturor cât mai multe despre Adevărata Credinţă... Pentru că Dumnezeu e unul iar închinatorii Lui pot fi musulmani sau creştini în egală măsură... numele lui va fi numele sub care fiecare îl află în limba ce o vorbesc părinţii săi... de aceea noi suntem fii Lui şi nu îşi au loc între oameni ură sau mânie pentru faptul că vorbesc limbi diferite... Turnul Babel nu s-a dărâmat din cauza limbilor vorbite de cei ce îi adăpostea...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si spre a nu fi datori cu vre-un lucru ce nu poate fi dovedit... http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/constanta-de-odinioara-in-imagini/constanta-moscheea-carol-i-57188.html ... acesta este link-ul spre postarea din ziarul constănţean...

      cu bine şi pe curând!...

      Ștergere